Khamenei recunoaște dificultățile economice ale Iranului, avertizând în același timp împotriva revoltelor
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a făcut recent o declarație ce evidențiază o schimbare subtilă în retorica oficială în contextul protestelor masive declanșate de criza economică și sancțiunile internaționale. Într-un discurs adresat oficialilor și membrilor comunității, Khamenei a recunoscut dificultățile economice cu care se confruntă Iranul, dar a emis avertismente ferme împotriva ceea ce el numește “revolte” și mișcări destabilizatoare.
Recunoaștere a problemelor economice, dar și opoziție față de revolte
Deși Iranul a fost vizat de sancțiuni dure din partea Occidentului, în special din cauza programului său nuclear, liderul suprem a ales să pună accent pe eforturile Guvernului și ale administrației pentru a face față crizei. “Președintele și înalții oficiali lucrează pentru a rezolva dificultățile economice din țară”, a afirmat Khamenei, într-un discurs ținut cu ocazia unei ceremonii oficiale. Această declarație vine într-un context în care protestele interne au luat amploare, alimentate de inflație galopantă, penurie și șomaj în creștere, dar și de nemulțumirea față de corupție și limitarea libertăților.
Analistii politici interpretează această poziție ca o încercare a liderului de a păstra controlul discursului oficial, în timp ce tensiunile interne continuă să alimenteze nemulțumirea populației. În ultimii ani, manifestațiile au fost frecvente, fiind unele dintre cele mai mari din ultimele decenii, însă autoritățile au răspuns cu represiuni violente și arestări masive, încercând să minimalizeze impactul protestelor.
Împărtășirea unei poziții ambigue între recunoaștere și avertizare
Khamenei a subliniat că protestele trebuie analizate cu prudență, avertizând împotriva a ceea ce el numește “revolte”, încercând astfel să-i de-legitimeze și să le minimizeze semnificația. “Se încearcă destabilizarea țării prin revolte, care nu aduc nimic bun”, a spus liderul, sugerând că manifestațiile sunt manipulate sau experimental orchestrate de către elemente externe. Această poziție reflectă teama regimului de a pierde controlul, în condițiile în care nemulțumirea populației captarază tot mai multă atenție internațională.
De asemenea, Khamenei a subliniat că actuala situație economică este rezultatul sancțiunilor impuse de Occident, dar nu a ezitat să pună accent pe responsabilitatea propriului guvern, asemeni afirmațiilor anterioare. “Suntem în situație de a depune eforturi mari pentru a depăși aceste dificultăți, însă trebuie să fim solidari și disciplinați”, a adăugat liderul.
Contextul internațional și impactul asupra scenariului politic intern
Criza economică din Iran a devenit o problemă critică pentru regimul de la Teheran, mai ales în contextul intensificării sancțiunilor americane și globale, care vizează restricționarea accesului la resurse financiare și tehnologii. În plus, rivalitatea geopolitică cu SUA și alte puteri occidentale a consolidat izolarea internațională a Iranului, afectând profund economia națională.
Pe măsură ce protestele continuă, oficialii iranieni par să adopte o tactică de amestec de recunoaștere a problemelor, dar și de discreditare a manifestațiilor ca fiind artificiale sau anti-revoluție. Această strategie de comunicare are drept scop atât de a liniști internaționalii, cât și de a calma tensiunile în interiorul țării, dar rămâne de văzut dacă va avea efecte concrete asupra stabilității regionale și asupra reformelor economice promise.
Ceva mai clar devine odată cu ultimele declarații: criza economică continuă, iar regimul de la Teheran pare să șteargă cu dificultate urmele unei societăți în alertă, cu proteste ce nu par să se stingă deocamdată, în ciuda represiunilor. În timp ce Khamenei afirmă că situația este gestionabilă, întrebarea rămâne dacă angajamentul pentru reforme economice și relaxarea libertăților democratice vor veni vreodată în întâmpinarea dorințelor colective ale poporului.
