Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat într-o emisiune online că a analizat motivarea Curții Constituționale referitoare la decizia de acum o lună, prin care legea pensiilor magistraților a fost respinsă. El a explicat că principalele probleme semnalate au vizat procedura, nu conținutul legii, astfel că aceasta trebuie trimisă din nou la Consiliul Superior al Magistraturii pentru un aviz consultativ. În cazul în care instituția întârzie răspunsul, Guvernul trebuie să aștepte, iar acesta este singurul lucru pe care îl poate face: „Asta este, trebuie să așteptăm, nu avem ce face”. Kelemen Hunor a subliniat astfel că, dacă întârzierea CSM durează 30 de zile, nu există alternative, și a adăugat că există presiuni pentru respectarea termenului de 28 noiembrie, fixat în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reformarea legii pensiilor magistraților, condiție esențială pentru deblocarea fondurilor europene.
Amintim că mai mulți reprezentanți ai PSD au declarat că, dacă angajamentul din PNRR nu va fi respectat, vor solicita demisia premierului Ilie Bolojan, avertizând că România riscă să piardă o tranșă de aproape 230 de milioane de euro.
Kelemen Hunor a menționat că, în opinia sa, decizia CSM de a întârzia cu avizul timp de 30 de zile nu poate fi evitat și că trebuie să se aștepte, fără alternative: „Domnul Bolojan va putea decide ce va face, dar dacă CSM ne ține 30 de zile pentru aviz, nu avem ce face, trebuie să așteptăm”.
Liderul UDMR a adăugat că propunerile din proiectul legii nu implică modificări majore. De exemplu, el a sugerat că perioada de tranziție poate fi mărită de la 10 la 15 ani, deși consideră că atât cei 10 ani, cât și cei 15, sunt constituționali. În privința plafonului pentru valoarea pensiei, Hunor a spus că nu trebuie făcut compromisuri: „Nicăieri în Europa pensia nu depășește 70% din venitul net… Am înțeles că sunt probleme cu diferențele de venituri ale magistraților, dar în acest moment, principiul trebuie să fie prioritar. Magistratul este și el un om ca toți ceilalți în stat… Dacă stabilești un plafon la 70%, de ce ar fi mai constituțional 75%? În Europa, toate pensiile magistraților se situează între 60 și 70% din venitul net. Noi am spus să mergem până la maxim, 75%, ca să fim primii în ceva, dacă nici așa nu e bine…”.
