Tăierea normei de hrană propusă de Finanțe stârnește controverse
Secretarul de Stat la Finanțe, Daniela Pescaru, a avansat ideea tăierii normei de hrană în cadrul ședinței coaliției de luni, 16 februarie, la Palatul Victoria. Kelemen Hunor, președintele UDMR, a confirmat că măsura ar afecta atât personalul civil, cât și pe cel militar, o decizie care ar putea genera un impact de aproximativ 2,4 miliarde de lei în bugetul de stat.
„A fost o propunere de la Finanțe, dar fără să fie specificat. Pentru toată lumea”, a declarat Hunor, lăsând astfel loc de interpretări în rândul celor vizați. Acesta a precizat că, din suma totală, aproximativ 800 de milioane ar proveni din sectorul Apărării și al Internelor.
Reacția fermă a Ministerului Apărării
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a condamnat propunerea și a subliniat că nu va accepta eliminarea normei de hrană pentru militari. „Eu, ca ministru al Apărării, nu semnez un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militarii Armatei Române”, a afirmat Miruță. Acesta a subliniat importanța alocației de hrană, care este parte integrantă a pregătirii și bunăstării militare.
Norma de hrană a fost stabilită în funcție de activitate și a fost plafonată din 2017. În opinia ministrului, eliminarea acesteia ar afecta nu doar alimentația, ci și activitatea de popotă care susține aproximativ 70% din angajații Ministerului Apărării. „Reducerea cheltuielilor nu poate să vină din eliminarea normei de hrană”, a adăugat acesta, arătând că sunt alte domenii în care se pot face economii.
Impactul asupra bugetului și posibilele reacții sociale
Potrivit celor discutate în coaliție, măsura de tăiere ar putea viza un total de aproximativ 1,7 milioane de angajați din sectorul public. Afirmațiile lui Kelemen Hunor suspendă, însă, din start orice optimism față de o metodă mai blândă de ajustare a bugetului, având în vedere impactul semnificativ pe care l-ar avea o astfel de schimbare asupra vieții a mii de familii.
De asemenea, Guvernul condus de Ilie Bolojan are în vedere economii de până la trei miliarde de lei, ceea ce a generat temeri că alte măsuri dure s-ar putea îndrepta spre sectorul public. Chiar dacă deciziile finale nu au fost luate, reacțiile din rândul angajaților sunt deja previzibile, având în vedere că tăierea normei de hrană a fost parte din structura de funcționare a instituțiilor publice de zeci de ani.
Soluții alternative la criza bugetară
Într-un climat deja tensionat, Guvernul pare să ia în calcul și alte măsuri de reformă pentru a-și atinge obiectivele financiare. La Ministerul Sănătății, s-a renunțat la tăierea cheltuielilor cu 10% pentru personalul din spitale și ambulanță, iar în educație rectorii universităților nu vor mai fi obligați să reducă cheltuielile până la 1 octombrie.
Aceste măsuri sunt privite cu scepticism de analiști, care consideră că simpla eliminare a normei de hrană nu este o soluție pe termen lung. Situația se află sub observația societății civile, care se teme de repercusiuni majore asupra calității vieții angajaților din sectorul public și în special asupra moralului militarilor.
Deciziile care se vor lua în zilele următoare sunt așteptate cu interes și neliniște, atât din perspectiva economiei, cât și din cea a stabilității sociale. Propunerile formulate ar putea genera tensiuni și proteste, având în vedere fondul istoric al normei de hrană, care nu este doar o chestiune financiară, ci și una de demnitate și respect pentru că cei care servesc țara.
