Orban se confruntă cu rezistență din partea judecătorilor în scandalul taxei municipale
Ultimele zile au adus o nouă provocare pentru guvernul maghiar, după ce un decret semnat de premierul Viktor Orban a fost întâmpinat cu rezistență din partea justiției. În timp ce liderul naționalist își afirmă autoritatea printr-un act administrativ cu impact semnificativ asupra sistemului juridic, tribunalelor din Ungaria li s-a cerut să închidă toate procedurile legate de o taxă municipală contestată, însă această hotărâre nu a fost primită de judecători cu același entuziasm.
Decretul controversat și contextul său politic
Publicat marți seară, decretul semnat de Viktor Orban a avut la bază o serie de puteri excepționale pe care premierul și le-a acordat în 2022, pe fondul unei politici tot mai centraleizate, declanșată de invazia Rusiei în Ucraina și de criza economică adâncită. Potrivit afirmațiilor oficiale, măsura viza reducerea birocratiei și accelerarea soluționării litigiilor într-un domeniu sensibil al administrației locale, însă criticii au considerat-o o încercare de subminare a independenței justiției și de control politic sporit.
Pe fondul tensiunilor politice, decretul a cerut tribunalelor să pună capăt tuturor procedurilor împotriva unei taxe municipale contestate de către asociațiile civice și opoziție, acuzați că această taxă, aplicată de unele primării, aduce prejudicii finanțelor locale și încalcă drepturile cetățenilor. În declarațiile sale, Orban a susținut că „măsura este menită să clarifice și să limiteze ingerința instanțelor în deciziile administrației locale, pentru a stabiliza economia și a crea un cadru legal clar pentru toți actorii”.
Reacția sistemului judiciar și implicațiile politice
Însă, în ciuda acestei încercări de a direcționa rapid procesul și de a limita provocările legale, tribunalelor maghiare le-a fost greu să se supună acestei cereri. Numeroși judecători s-au exprimat public, demonstrând o rezistență clară față de intervențiile politice în activitatea lor. De exemplu, un judecător de la Curtea Supremă a afirmat că „domnia legii nu poate fi subminată de ordine administrative și că hotărârile instanțelor trebuie să rămână independente”.
Mai mult, avocații apărării și reprezentanții societății civile au criticat asumarea acestei măsuri ca fiind un pas spre consolidarea unui garaj de control asupra justiției, în contradicție cu principiile democratice ale statului de drept. În cei doi ani de la adoptarea puterilor excepționale, sistemul judiciar maghiar a fost sub o presiune constantă din partea executivului, iar această ultimă mișcare accentuează tensiunea dintre cele două paliere.
Viitorul acestei inițiative
Deocamdată, nu există semne clare că hotărârile judecătorilor vor fi anulate sau că guvernul va pierde acest conflict legislativ și politic. Cu toate acestea, avocații și observatorii politici consideră că această situație ar putea genera un precedent periculos, în care puterea executivă încearcă să își apere politic interesele în detrimentul independenței justiției.
În ultimele zile, dezbaterile au fost intense pe scena politică, cu opoziția solicitând revocarea decretului și instaurarea dialogului pe teme de bază ale statului de drept. În timp ce Orban își susține decizia susținând că este un „pas necesar pentru stabilitatea țării”, reprezentanții opoziției avertizează asupra riscului de a aluneca spre un model autoritar, în care independența justiției este compromisă.
În următoarele săptămâni, scenariul cel mai probabil implică continuarea disputei juridice, cu posibilitatea ca și Curtea Constituțională să fie atrasă în acest conflict. În timp ce autoritățile insistă asupra unei voințe de reformare și clarificare, criticii avertizează că se riscă deteriorarea ireversibilă a sistemului de justiție, punând în pericol noi libertăți și echilibre democratice fundamentale.
