Judecătorii explică motivele pentru respingerea cererii autorităților române de expulzare a unui palestinian, în contextul acuzațiilor privind intenția de a desfășura activități subversive pentru gruparea teroristă Hamas, conform declarațiilor SRIea noastră”

În urmă cu o lună, Curtea de Apel București a respins o solicitare a Parchetului de pe lângă această instanță pentru expulzarea unui palestinian care locuiește în România de peste 40 de ani. Autoritățile române au acuzat inițial acest bărbat că se află într-un proces avansat de radicalizare și intenționează să desfășoare activități împotriva securității naționale în sprijinul grupării teroriste Hamas. Totuși, judecătorii au motivat decizia de respingere pentru că nu au fost prezentate dovezi concrete care să demonstreze legătura sa cu Hamas sau că ar desfășura acțiuni subversive.

Motivarea oficială a deciziei subliniază faptul că nu există probe suficiente pentru a susține că individul plănuia astfel de activități care să amenințe siguranța națională. La momentul respectiv, procurorii au depus documente clasificate ale Serviciului Român de Informații, din care rezultă că bărbatul se află într-un proces de radicalizare și are indicii că intenționează să sprijine activități teroriste, ceea ce ar putea pune în pericol securitatea României.

Autoritățile susțin că acesta promovează ideologii radicale, stochează și răspândește propagandă teroristă cu conținut violent, inclusiv imagini cu atacuri, activiști înarmați și simboluri ale organizației Hamas. S-a considerat că potențialele riscuri pentru securitatea națională includ radicalizarea în continuare, implicarea în conflicte armată în zone de conflict și posibilitatea ca el să devină un punct de contact pentru grupările teroriste palestiniene, precum și creșterea numărului de persoane atrase de ideologia extremistă.

De cealaltă parte, avocatul bărbatului a prezentat dosarul său, explicând că acesta s-a născut în 1964 în Ramallah, Cisiordania, a intrat legal în România în 1984, a urmat cursurile unei facultăți din Timișoara și a locuit în mod regulat în orașul respectiv timp de peste trei decenii. În 2011, a fost căsătorit cu o femeie româncă, cu care a divorțat în 2023, iar ulterior și-a stabilit domiciliul în București, unde lucrează ca administrator la o firmă de construcții. În plus, în procesele de expulzare, instanțele trebuie să țină cont de viața privată, de legăturile sociale și familiale ale persoanei în țara de reședință, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care stabilește că aceste elemente sunt relevante pentru decizia de expulzare.

Sursa articol