Conform Digi24: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat pentru 20 august pronunțarea unei decizii definitive într-un proces esențial pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei, iar instanța supremă a acuzat anterior Guvernul că prin neexecutarea unor hotărâri judecătorești se afectează dreptul de proprietate al judecătorilor și procurorilor.nn
În primă instanță, Curtea de Apel București a obligat Executivul să achite sumele necesare, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia instanței de fond stipula că Guvernul și Ministerul Finanțelor au la dispoziție zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru a pune în aplicare măsurile. În caz contrar, riscau penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus o amendă echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.nn
Controverse privind aplicarea hotărârilor judecătorești
În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte, prin președinta sa, Lia Savonea, a subliniat că neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive de peste un deceniu contravine dreptului de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii. De asemenea, se invocă faptul că prin refuzul de a plăti aceste sume, Guvernul subminează principiul separării puterilor în stat și autoritatea deciziilor judecătorești.nn
În cursul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul dorea clarificări de la CCR privind posibilitatea unei instanțe de a obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și constituționalitatea stabilirii drepturilor salariale peste limitele aprobate prin legea bugetului. De asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la o decizie a instanței europene.nn
Conflict juridic de natură constituțională invocat de Guvern
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat pe 2 iulie că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Premierul a argumentat că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.nn
„Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a declarat Ilie Bolojan, invocând prevederile Legii finanțelor publice și ale Codului administrativ care stabilesc elaborarea bugetului, rectificările și alocarea din fondul de rezervă ca atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.nn
Originile restanțelor salariale
Restanțele salariale provin din majorări salariale aplicate retroactiv, decise de Înalta Curte și Parchetul General în 2023. Aceste majorări, de 25% pentru judecători și procurori, aveau ca scop alinierea la decizii judecătorești anterioare și se aplică începând cu anul 2018. Ministerul Finanțelor a prevăzut în proiectul de buget pentru 2026 suma de aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, o creștere semnificativă față de anul precedent, destinată acoperirii acestor drepturi restante. Ulterior, Guvernul a decis amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale promovat de PSD. Decizia finală în acest caz va fi pronunțată de ÎCCJ pe 20 august.
Sursa: Digi24
