Conturarea unor reforme în justiție: reducerea puterilor pentru șefii de instanțe și schimbări în alegerea membrilor colegiilor de conducere
Recent, dezbaterea despre reformele din sistemul judiciar devine tot mai acută, în contextul eforturilor guvernamentale de a redefini rolul și autonomia magistratului, precum și de a crește transparența și responsabilitatea în managementul justiției. Într-o intervenție publică la emisiunea „Tema Zilei” de la TVR Info, judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, a lansat câteva propuneri care, dacă vor fi implementate, ar putea schimba fundamental modul în care funcționează și sunt propagate deciziile în instanțele din țară.
Reforma înaltei eșalonări: restricții pentru președinți și alegere democratică
Una dintre măsurile cele mai discutate în planul propus de judecătoarea Moroșanu vizează reducerea atribuțiilor de conducere ale președinților de instanțe. În opinia sa, acest format centralizat, în care președintele are puteri semnificative asupra proceduralului și reparației în instanță, poate duce la concentrarea excesivă a puterii și, implicit, la riscuri de influență partizană sau abuz. În schimb, aceasta propune limitarea atribuțiilor, dând mai multă autonomie colegiilor de judecată în procesul decizional, dar și un mecanism democratic în alegerea membrilor acestor colegii.
„Prezint tot mai multă preocupare pentru felul în care se face selecția și funcția în conducerea instantelor. Cred că este nevoie de o transparentizare mai mare, iar alegerea membrilor colegiilor de conducere trebuie făcută prin mecanisme mai democratice, evitând favoritismele sau influențele politice”, a explicat Raluca Moroșanu. Aceste idei au fost susținute de către mulți observatori ai sistemului judiciar, în contextul dezbaterilor perpetue privind modalitatea în care se asigură independența justiției în România.
Transparență și responsabilizare în procesul decizional jurisdicțional
Un alt punct important discutat de judecătoare este structura colegiilor de conducere și modul în care aceștia sunt aleși. În prezent, aceste organe au un rol esențial în administrarea instanțelor, însă procesul de selecție a membrilor poate fi perceput ca opac sau dominat de interese interne. Propunerile Ralucăi Moroșanu vizează tocmai consolidarea alegerilor democratice, iar procesul de selecție să fie unul transparent, cu implicații reale pentru managementul eficient al justiției.
„Este vital ca judecătorii să-și aleagă reprezentanții printr-un proces deschis, participativ, astfel încât să avem încredere în deciziile colegiilor respective. Doar astfel vom putea avansa și încrederea publicului în sistemul judiciar”, a mai spus magistrata.
Context și provocări ale reformei judiciar
Discuția despre reducerea puterii președinților de instanțe și democratizarea procesului de selecție a membrilor colegiilor de conducere vine într-un moment în care sistemul judiciar românesc se află sub o presiune ascendentă din partea opiniei publice și a organismelor internaționale. Criticii acuză uneori părtinire, lipsă de transparență sau influențe politice, fiind necesar să se implementeze măsuri concrete pentru a restabili încrederea.
Însă, orice reformă de amploare trebuie să fie gestionată cu grijă și să țină cont de realitățile sistemului și de specificul jurisdicției. Reforma gândită de Moroșanu și susținută de o parte a comunității judiciare vizează crearea unui echilibru între autonomie și responsabilitate, dar și întărirea transparenței în toate fazele decizionale.
Perspective și provocări la orizont
Deși inițiativele propuse sunt clare și menite să crească independența și responsabilitatea sistemului judiciar, implementarea lor întâmpină inevitabil obstacole legislative și politice. În plus, rămâne de văzut dacă și în ce măsură aceste propuneri vor fi acceptate și integrate în cadrul unei reforme cu impact profund asupra funcționării justiției din România.
Până când aceste propuneri vor fi transpuse în acte normative, dezbaterea asupra modului în care trebuie să evolueze sistemul rămâne deschisă. În contextul actual, orice pas spre transparentizare și democratizare este văzut ca un pas important spre consolidarea statului de drept și a încrederii cetățenilor în justiție.
