Judecata lui Călin Georgescu pentru propagandă legionară, oficial deschisă la Tribunalul București
Tribunalul București a decis definitiv să respingă contestația formulată de Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, menținând astfel decizia Judecătoriei Sectorului 1, care a constatat legalitatea rechizitoriului în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară. Aceasta marchează începutul judecării pe fond a cazului, ceea ce atrage atenția opiniei publice asupra gravității acuzațiilor.
„Tribunalul reiterează legalitatea sesizării instanței, constatând că rechizitoriul este întocmit în conformitate cu prevederile legale. Acest verdict oferă un cadru judiciar necesar pentru continuarea procesului,” a declarat reprezentantul Ministerului Public.
Divergența în instanță și reluarea judecății
În urmă cu câteva săptămâni, Tribunalul București a fost marcat de o divergență între judecători, ceea ce a amânat pronunțarea. Astfel, pe 6 februarie, judecătorii nu au reușit să ajungă la un consens, motiv pentru care s-a decis rejudecarea dosarului în complet de divergență. Această situație a atras atenția despre complexitatea procesului și despre natura controversată a acuzațiilor.
Rejudecarea s-a desfășurat pe 9 februarie, când instanța a confirmat legalitatea administrării probelor și a decis că sunt îndeplinite condițiile pentru începerea procesului. Călin Georgescu va răspunde, astfel, în fața legii pentru activitățile sale considerate de către procurori ca fiind în favoarea unei ideologii legionară, condamnate de legislația românească.
Noi detalii despre acuzații
Cazul lui Călin Georgescu a stârnit reacții din partea societății civile și a autorităților. Fostul candidat este acuzat de fapte ce se încadrează în promovarea doctrinei legionare, printre care se numără glorificarea trecutului istoric prin idei naționaliste extreme, precum și exprimarea publică a unor concepții fasciste și xenofobe.
În rechizitoriul întocmit de procurori, se precizează că între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025, Georgescu a utilizat diverse platforme și activități publice pentru a susține și răspândi aceste informații. Evenimentele specifice menționate includ un discurs susținut la un protest împotriva restricțiilor pandemice, ocazie în care s-ar fi efectuat și salutul legionar, simbol asociat cu mișcarea legionară din România.
„Legea trebuie să fie aplicată în mod just, iar cei care promovează idei care incită la ură și discriminare trebuie să răspundă pentru faptele lor,” a declarat un lider al unui ONG care militează pentru drepturile omului, evidențiind importanța acestui proces în contextul combaterii extremismului.
Impact și reacții publice
Acuzațiile împotriva lui Călin Georgescu nu sunt izolate. Fostul politician mai este implicat și într-un alt dosar, unde este suspectat de tentativă de lovitură de stat. Acest cumul de acuzații reflectă o situație tensionată în societatea românească, în care discuțiile despre extremism și toleranță sunt din ce în ce mai frecvente.
De-a lungul anilor, mișcările extremiste au încercat să își facă simțită prezența, iar reacția autorităților și a societății civile este, în mod evident, mai atentă. Analizând fundamentele acestor reacții, un expert în drepturile omului afirmă: „Este esențial ca statul să se poziționeze ferm împotriva oricărei propagande care incită la violență sau ură. Procesul lui Călin Georgescu devine astfel un test pentru democrația noastră.”
Cu respingerea contestației și demararea judecății pe fond, atenția se îndreaptă asupra desfășurării procesului și a impactului său asupra percepției publice privind extremismul și valorile democrației în România.
