Bucureștiul s-a trezit surprins de un mesaj Ro-Alert care a alarmat populația în zorii zilei. La ora 04:19, telefoanele mobile au început să emită alarme, iar anunțul a venit mai degrabă precum o avarie neașteptată din rețea, decât o avertizare meteo serioasă. În realitate, administrația locală a emis un semnal de plată pentru derularea unor cheltuieli antice de întreținere, fără însă ca ninsoarea abundentă să justifice cu adevărat aceste măsuri. Povestea, însă, pare mai degrabă o continuare a unui ciclu corporatist-bugetar de a plăti pentru o previziune care nu s-a materializat niciodată.
### Deszăpezirea ca teatru birocratic și financiar
Momentul în care Bucureștiul a fost “luat pe nepregătite” de cea mai severă ninsoare a sezonului ne oferă o imagine clară despre modul în care funcționează sistemul de gestionare a urgențelor în capitală. În 2007, adus aminte accidental, Adriean Videanu rămânea blocat în Grecia, în timp ce Răzvan Murgeanu încerca să coordoneze deszăpezirea orașului, însă dincolo de poveștile de la acea vreme, situația s-a transformat în anii care au urmat într-un joc de-a utilajele nefolosite sau, cel mult, bine păzite în depozite.
Toate rapoartele și verificările curții de conturi relevă o realitate paradoxală: Bucureștiul plătește anual pentru “deszăpeziri preventive”, dar în momentul critic, utilajele asteaptă, de cele mai multe ori, la sol. Prognozele meteorologice, verificate după facturi și rapoarte, se dovedesc a fi mai mult simbolice decât utile. În timp ce orașul e paralizat, autoritățile preferă să justifice cheltuielile deja făcute, în loc să reacționeze eficient.
### Ro-Alert-ul: semnul unei plăți imense pentru un serviciu fictiv
Mesajul primit de bucureșteni dimineața devreme nu a fost doar o avertizare meteorologică, ci mai degrabă o nota de plată pentru incertitudini și cheltuieli contractate cu mult timp în urmă. Dacă sistemele de înzăpezire ar fi funcționat conform promisiunilor, orașul nu s-ar fi găsit brusc în mijlocul unei situații de urgență, ci ar fi gestionat normal blocajele inerente sezonului rece.
Reacția oficială a fost să recommendăm evitarea deplasărilor cu autoturismul, dar această sugestie ascunde o adevărată capitulare logistică. În condițiile în care utilajele “de pregătire” rămân pe hârtie, toate “climatizate” și “preparative” pentru sezon, la momentul solicitărilor reale, acestea fie sunt defecte, fie sunt pline de risipă.
### Financiarul: milioane de euro travestite în cheltuieli de “disponibilitate”
Situația financiară a deszăpezirilor în Capitală devine tot mai greu de justificat. În Sectorul 2, o factură zilnică de circa 45.000 de euro merge către o firmă controlată de apropiații unui fost senator PSD, în timp ce sectorul 1 plătește peste 20.000 de euro pe zi pentru servicii similare. Pentru cele 120 de zile de iarnă calendaristică, aceste sume se ridică la aproximativ 2,5 milioane de euro, doar pentru disponibilitate.
Contrasta acestei realități cu Sectorul 6, unde cheltuielile au fost foarte modeste, focusându-se pe material antiderapant. Dar, indiferent de buget, codul roșu de ninsoare nu discriminează și, din păcate, nici fondurile publice nu sunt gestionate cu mai multă responsabilitate. La periferie, contractele flagrant dubioase, atribuite unor entități cu legături discutabile, pun în pericol siguranța drumurilor, iar utilajele ajung uneori în baze cu defecțiuni, după ce au fost cumpărate sub pretextul unor investiții “strategice” de 20 de ani.
### O strategie dezastruoasă pe infrastructura de drumuri și autostrăzi
În timp ce primăriile negociază sume exorbitante pentru întreținerea locală, la periferie și pe autostrăzi situația devine cu adevărat scandaloasă. În mod incredibil, unele dintre cele mai sensibile drumuri sunt lăsate pe seama unor firme agricole sau firave, specializate în culturi de orez, și nu în gestionarea utilajelor de intervenție rutieră. Pe Autostrada A3 și pe legaturoarele către țară, contractele sunt atribuite unor entități care au legături directe cu mediul agricol, în timp ce mașinile de intervenție se defectează în bătaie de joc.
Situația a degenerat de-a dreptul, iar în primele ore ale dimineții de astăzi, orice defecțiune a unui utilaj poate bloca complet accesul și ieșirea din Capitală. Adesea, intervențiile se rezumă la mutarea utilajelor între baze sau la reparații temporare, costând astfel dublu la final.
### Perspectivele și răspunsurile viitoare
Cu toate aceste “pachete de criză” pregătite în avans, o iarnă întreagă a devenit o aventură de plăți inutile, în timp ce cetățeanul plătește, de fapt, pentru un spectacol de pseudo-eficiență. În timp ce autoritățile continuă să justifice cheltuielile prin contracte și protocoale, realitatea de pe teren spune altceva: infrastructura de intervenție e, încă o dată, un fel de ficțiune bugetară menită să acopere lipsa de responsabilitate și de strategie.
Se anunță o nouă etapă de cheltuieli, cu facturile “indexate” și cu utilaje care vor rămâne în depozite, gata să fie scoase din nou pentru orice alarmă, adevărată sau simulată. Până atunci, bucureștenii se pot pregăti pentru o posibilă paralizie completă, avertizările fiind doar preludiul unui sezon de iarnă în care logica banilor și a autorităților devine cel mai rece element.
