Proteste masive în Iran: femeile își revendică spațiul public
Sute de femei au participat recent la un maraton pe insula Kish din Iran, marcând un moment emblematic de revendicare a libertății personale și a drepturilor femeilor. Îmbrăcate în tricouri și leggins identice, celecare au ales să nu respecte normele vestimentare impuse de regimul islamic, având părul prins în coadă, au ignorat atât cerințele guvernului, cât și eforturile organizatorilor de a le impune purtarea voalului.
Deschiderea maratonului a coincis cu o săptămână turbulentă pentru Iran, în care comercianții din mai multe orașe au protestat împotriva creșterii continue a inflației și a prăbușirii valorii monedei naționale. Oamenii strigau lozinci împotriva regimului, simbolizând o nemulțumire tot mai profundă față de conducerea țării.
Timpuri de furie și dezamăgire
Protestele comercianților au fost cele mai mari de la revolta națională din 2022, generată de moartea lui Mahsa Amini, o tânără care a decedat în custodia poliției pentru că ar fi purtat hijab-ul incorrect. Această reacție vine pe fondul unui climat social deja tensionat, în care mulți cetățeni se confruntă cu dificultăți economice grave.
„Până când nu ne va fi dat dreptul să ne exprimăm, vom continua să ieșim în stradă”, a declarat unul dintre protestatari. Guvernul iranian pare, de asemenea, să ignore aceste semnale de alarmă, concentrându-se mai mult pe supraviețuirea sa decât pe soluționarea problemelor care apasă populația.
O societate în schimbare
În ciuda represiunii continue și a aplicației legilor strict conservatoare, tinerii iranieni își revendică tot mai mult drepturile. Acțiuni precum participarea femeilor la maratoane sau cântatul pe străzile Teheranului devin simboluri ale unei dorințe colective de schimbare. Într-un moment în care regimul își pierde autoritatea, tot mai multe voci se ridică împotriva normelor sociale impuse.
Expertul în politici iraniene, Mohammad Ali Shabani, a afirmat că „Iranul se află într-un moment crucial. Fiecare zi aduce o nouă provocare pentru autorități, iar cetățenii devin din ce în ce mai vocali în privința nemulțumirilor lor.”
Criza economică acutizată
Pe fondul acestor evenimente, economia iraniană se confruntă cu o criză severă. Rata inflației a atins cote alarmante, iar moneda națională, rialul, se află la un minim istoric. Numai în ultimele luni, comercianții din toată țara au fost nevoiți să protesteze din cauza incapacității de a-și plăti chiria, iar prețurile bunurilor de bază au crescut vertiginos.
Președintele Masoud Pezeshkian a propus soluții extreme, inclusiv evacuarea capitalului, Teheran, pentru a face față crizei apei. Aceste măsuri demoralizatoare sunt doar o parte dintr-o imagine mai amplă de haos și neputință.
Un viitor incert
Iranul se află pe o cale periculoasă. Sub conducerea unui lider vârstnic și fragil din punct de vedere sănătos, Ayatollahul Ali Khamenei, regimul se confruntă nu doar cu provocări interne, dar și cu tensiuni externe crescânde. Negocierile internaționale devin tot mai dificile, iar întrebarea despre cine va prelua conducerea după Khamenei rămâne una deschisă.
Deși vremea schimbărilor pare a zbura, forțele conservatoare rămân viguroase. Pe fondul acestor turbulențe, ochii lumii rămân asupra Iranului, un reper în căutarea unui echilibru între tradiție și modernitate, între represiune și libertate.
