Achiziții de lux în timp ce bugetul statului tremură: instituțiile din București merg pe tehnologie de ultimă generație, sfidând austeritatea
Finalul anului 2025 a adus un paradox în peisajul administrației publice din București. În timp ce guvernul insistă pe măsuri drastice de austeritate și crește taxele pentru populație, unele instituții subordonate statului au efectuat achiziții de tehnologie de ultimă generație, cu sume care depășesc adesea salariul mediu net pe economie.
Bucureștiul, centrul unor achiziții “de lux” în sectorul public
Printre cei mai sonori arici ai acestor achiziții se află Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, care a investit peste 7.700 de euro într-un set de telefoane mobile de ultimă generație, printre care un model de vârf al Apple, iPhone 17 Pro Max cu capacitate de 512 GB, specificat chiar și în culoarea “Cosmic Orange”. Achiziția din luna noiembrie, realizată printr-o comandă directă, includea și două telefoane iPhone 17 Pro. Deși documentele oficiale menționează doar “achiziție aparatură și accesorii în cadrul Programului pentru servicii de sănătate”, nimic nu indică modul în care aceste dispozitive, cu specificații ridicate, contribuie la eficientizarea actului medical sau la implementarea politicii antidrog.
Aceasta nu este o situație singulară. Fundația “Patrimoniul ASAS”, entitate afiliată Academiei de Științe Agricole și Silvice, a cumpărat la începutul lunii decembrie un telefon Apple iPhone 17, model 5G, negru, la prețul de aproximativ 4.100 de lei. Chiar dacă suma este considerabil mai mică comparativ cu alte achiziții din domeniul sănătății, ea încadrează sectorul academic într-un peisaj în care telefoanele de ultimă generație par să fie în trend, chiar și pentru instituțiile cu buget limitat.
O tendință națională, cu reverberații în universul local
Fenomenul achizițiilor excesive de gadget-uri high-tech nu se limitează la București. La nivel național, diverse entități publice au intrat în competiție pentru cele mai noi telefoane mobile, unele achiziții ridicând semne de întrebare în legătură cu prioritatea acestor cheltuieli. Spre exemplu, Primăria comunei Tarna Mare, din județul Satu Mare, a alocat aproape 44.000 de lei pentru opt telefoane iPhone 17 Pro, achiziție făcută cu fonduri europene. Cu toate că aceste fonduri menite să sprijine digitalizarea administrației pot fi pentru multe proiecte importante, utilizarea unei părți pentru achiziția gadgeturilor de lux pare, cel puțin, nepotrivită.
De asemenea, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă din Călărași a făcut un pas rapid, achiziționând în doar două săptămâni de la lansare nouă telefoane iPhone 17 Pro, pentru un total de aproape 49.000 de lei. Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca a mers chiar mai departe, optând pentru un model iPhone 17 Pro Max cu 1TB spațiu de stocare, destinat, conform specialiștilor, mai degrabă pentru înregistrări video de înaltă calitate, decât pentru activități administrative.
Acest fenomen a fost analizat în detaliu de presa de specialitate, care a subliniat incongruența între imaginea austerității promovate de liderii politici și realitatea unor achiziții extravagante realizate în beneficiul unor instituții publice.
Ce spun primarii și guvernanții?
Solicitați să explice aceste achiziții, reprezentanții instituțiilor au evitat adesea detaliile și justificările clare. În contact cu primarii implicați, aceștia au menționat rapid nevoia de a ține pasul cu cerințele tehnologiei moderne, fără a fi capabili să ofere o explicație solidă privind utilitatea telefonelor de ultimă generație în cadrul serviciilor publice. În același timp, guvernul păstrează tonul auster, anunțând creșteri de taxe și impozite, în încercarea de a echilibra bugetul, fără însă a reglementa sau limita astfel de cheltuieli în instituțiile din subordine.
Privind spre viitor, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să mențină un echilibru între necesitatea digitalizării și justiția cheltuielilor publice. Toate aceste achiziții de lux, făcute în plină perioadă de austeritate, dau de gândit, trădând un decalaj tot mai mare între declarațiile oficiale și realitatea din teren.
