Conform Observator: Creveții asiatici invadează apele dulci ale României
O nouă specie de creveți, originară din Asia, a ajuns să prolifereze în apele dulci ale României, în special în Lacul Razim și pe cursul Dunării, provocând îngrijorări printre biologi și bucurie în rândul pescarilor și al administratorilor locali. Acești crustacei s-au adaptat rapid la noile condiții de mediu, iar în anumite zone, precum Sarichioi, ajung deja să fie un produs culinar căutat.
Gabriel Tremurici, un localnic, descrie fenomenul ca pe o „explozie demografică”, subliniind rata ridicată de reproducere a speciei, în special a femelelor care pot depune icre de două-trei ori pe an. Prezența lor este atât de accentuată încât, conform spuselor sale, „e plin de icre” sub coada acestor creveți. Aceștia nu seamănă la prima vedere cu creveții de mare, însă provin din alt mediu, fiind acum o prezență constatată în Lacul Razim și în apele dulci conectate cu Delta Dunării.
Un nou produs pe meniul restaurantelor
Creveții de apă dulce au devenit o apariție tot mai frecventă în meniurile restaurantelor din zona Deltei Dunării. Pescarilor li s-au înmulțit „capturile accidentale” de creveți asiatici în năvoadele destinate racilor, fenomen semnalat cu aproximativ cinci ani în urmă. Se pare că aceste crustacei se înmulțesc precumpănitor în perioadele caniculare, profitând de temperaturile ridicate ale apei.
Adrian Bîlbă, doctor în științe, explică proveniența speciei: „E un crevete din Japonia. Venit în crescătorii pe Nipru și de acolo, prin deltă, au urcat pe Dunăre și pe lacurile aferente conectate cu Dunărea”. Această rută de pătrundere explică prezența lor în ecosistemele de apă dulce din România.
Pescarul Grigore Fîrsa observă o schimbare în peisajul faunistic: „Malul e plin de creveți din aceștia. În adânc nu stau. Racii, acum nu sunt. Practic nu sunt. Când se răcește apa, apar racii, dispar creveții”. Această observație sugerează o competiție ecologică între speciile de raci autohtoni și noii veniți.
Îngrijorări ecologice și potențial economic
Cu toate că specia pare să fie pe placul consumatorilor și să genereze oportunități economice locale, există și temeri din partea specialiștilor. Biologii Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul pe care acești creveți îl pot avea asupra speciilor locale de pești.
Aurel Năstase, biolog în cadrul aceluiași institut, declară că „se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băştinaşe. Orice specie care ajunge şi se înmulţeşte într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă”. Această clasificare ca specie invazivă subliniază potențialul disruptiv al creveților asiatici în ecosistemul existent.
Pe de altă parte, primarul localității Sarichioi, Vitali-Cristian Finoghen, vede o posibilă coexistență și un beneficiu dublu: „Este un mic război pe care îl poartă creveţii cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim şi de peştele nostru şi de creveţii aceştia pentru că devin ceva aparte în zona noastră”. Speranța este ca specia să se integreze într-un echilibru ecologic care să permită valorificarea atât a resurselor piscicole tradiționale, cât și a noilor crustacei. În Sarichioi, 100 de grame de creveți de apă dulce se vând cu 20 de lei, indicând o cerere existentă pe piața locală.
Sursa: Observator
