Conform Descopera: Oamenii nu pot evita suferința. Pierderile, dezamăgirile și conflictele apar inevitabil, iar uneori emoțiile par copleșitoare. Psihologii atrag atenția că nu intensitatea momentelor dificile ne influențează cel mai mult viața, ci modul în care reacționăm la ele. Capacitatea de a rămâne prezent și de a nu acționa impulsiv poartă numele de toleranță la suferință.
Ce presupune toleranța la suferință
A avea toleranță la suferință nu înseamnă să nu mai simți durere sau să-ți reprimi emoțiile. Înseamnă să poți trece printr-un moment greu fără să reacționezi impulsiv și fără să faci lucruri pe care, mai târziu, să le regreți. Acest concept descrie abilitatea unei persoane de a face față emoțiilor neplăcute fără a fugi de ele sau a recurge la comportamente ce oferă doar o ușurare temporară.
Persoanele cu o toleranță scăzută la suferință tind să evite disconfortul cu orice preț, reacționând impulsiv sau încercând să-și amorțească emoțiile. Această strategie poate părea eficientă pe termen scurt, însă problema de fond persistă. În schimb, indivizii care își dezvoltă această abilitate reușesc să rămână mai lucizi în situațiile tensionate și își recapătă echilibrul mai rapid.
Studiile indică o asociere frecventă între toleranța scăzută la suferință, anxietatea, depresia, impulsivitatea și anumite comportamente de dependență. Pe de altă parte, o toleranță mai bună la disconfort este legată de o capacitate sporită de adaptare și de un nivel mai ridicat al stării de bine. În terapia dialectic-comportamentală (DBT), considerată o formă esențială de psihoterapie pentru reglarea emoțională, toleranța la suferință este una dintre competențele cheie pentru gestionarea crizelor.
Strategii practice pentru gestionarea disconfortului
Primul pas în dezvoltarea toleranței la suferință este să-ți acorzi câteva secunde înainte de a reacționa. O scurtă pauză și câteva respirații lente pot preveni preluarea completă a controlului de către emoție. Ulterior, poți redirecționa atenția pentru câteva minute către o activitate simplă: consumul unui pahar cu apă, o scurtă plimbare, ascultarea muzicii sau privitul pe fereastră. Această tehnică nu este o formă de evitare, ci o metodă de a diminua intensitatea emoției înainte de a lua o decizie.
Este important să nu încerci să alungi imediat emoția. Observ-o și las-o să existe pentru câteva momente, fără a reacționa pe loc. Uneori, simpla etichetare a emoției, precum „Sunt furios”, „Sunt speriat” sau „Sunt dezamăgit”, poate reduce din intensitatea sa. Psihologii subliniază că identificarea emoției poate contribui la diminuarea forței acesteia. Când simți impulsul de a reacționa, ia o scurtă pauză. Chiar și zece minute pot fi suficiente pentru ca furia sau teama să se diminueze, permițându-ți să judeci situația mai limpede.
Un exemplu concret ar fi primirea unei critici la serviciu. Impulsul inițial poate fi să răspunzi imediat sau să pleci furios din încăpere. Alternativ, poți lua o pauză, respira adânc și observa reacțiile corpului. O scurtă ieșire din birou pentru a bea un pahar cu apă, urmată de o revenire când emoția nu mai este la fel de intensă, permite o abordare mult mai echilibrată a discuției. Abia apoi poți alege dacă răspunzi, ceri explicații sau amâni discuția.
O abilitate ce se poate cultiva
Toleranța la suferință nu se dezvoltă peste noapte, ci prin exercițiu constant, la fel ca orice altă abilitate. Cu timpul, vei observa o reducere a frecvenței episoadelor de enervare, o îmbunătățire a deciziilor luate și o revenire mai rapidă după momente dificile. Emoțiile nu dispar, dar nu vor mai dicta fiecare reacție. Deși suferința nu poate fi eliminată complet din existența umană, putem învăța să navigăm prin ea fără a ne pierde echilibrul.
Toleranța la suferință este o componentă esențială în terapia dialectic-comportamentală, alături de alte trei competențe fundamentale. Cercetările sugerează că persoanele cu o toleranță mai ridicată la disconfort reacționează mai puțin impulsiv în situații stresante. Tehnicile de mindfulness, de exemplu, pot spori capacitatea de gestionare a emoțiilor intense și a stresului. O pauză scurtă înainte de a reacționa poate contribui la diminuarea intensității emoționale și la luarea unor decizii mai bine chibzuite. Psihologii consideră toleranța la suferință o abilitate ce poate fi învățată și exersată pe parcursul întregii vieți.
Sursa: Descopera
