Conform Descopera: Scăderea IQ-ului: o realitate sau un mit modern?
O tendință alarmantă ar putea răsturna o observație științifică veche de aproape un secol. Dacă până de curând cercetătorii documentau o creștere constantă a scorurilor la testele de inteligență, cunoscută sub numele de „efectul Flynn”, noi studii sugerează o inversare a acestei tendințe. Mai exact, inteligența oamenilor ar putea fi în declin, potrivit unor analize recente.
Efectul Flynn: o creștere constantă, acum inversată
Fenomenul „efectului Flynn”, descris în 1984 de James Flynn, indica o creștere medie de aproximativ trei puncte de IQ pe deceniu. Explicațiile variau de la alimentația mai bună și accesul extins la educație, la familii mai puțin numeroase și medii de viață mai complexe. Însă, o echipă de cercetători de la Northwestern University, condusă de Elizabeth Dworak, a analizat date de la aproape 400.000 de adulți americani testați între 2006 și 2018. Studiul publicat în revista *Intelligence* indică semne ale unui posibil „efect Flynn invers”.
Abilități cognitive în schimbare: ce spun datele?
Participanții la studiu, parte a proiectului SAPA, au completat testul International Cognitive Ability Resource (ICAR). Cercetătorii nu s-au limitat la scorul general, ci au evaluat separat diverse abilități cognitive, precum raționarea abstractă, gândirea logică, raționarea verbală și manipularea spațială a obiectelor tridimensionale. Rezultatele au arătat o scădere generală a scorurilor cognitive pe parcursul celor 13 ani, indiferent de vârstă, sex sau nivel de educație. Cele mai pronunțate declinuri au fost observate la tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani și la persoanele cu un nivel mai redus de educație.
Nu toate abilitățile cognitive au fost afectate în mod egal. Performanțele la raționarea abstractă și logică au scăzut, în timp ce raționarea verbală a rămas relativ stabilă. Surprinzător, capacitatea de rotație mintală în spațiu, adică abilitatea de a vizualiza și manipula obiecte tridimensionale, pare să se fi îmbunătățit. Cercetătorii sugerează că popularitatea jocurilor video ar putea juca un rol în această evoluție specifică, deși această ipoteză nu a fost testată direct în cadrul studiului.
Tendințe similare, deși nu identice, au fost semnalate și la examene standardizate din SUA, precum ACT și SAT, ale căror scoruri medii au înregistrat o scădere în ultimul deceniu. Este important de notat că acest declin a început înainte de apariția inteligenței artificiale generative și înainte de pandemia de COVID-19, ceea ce exclude aceste factori ca explicații unice.
Factori externi și complexitatea evaluării inteligenței
Comentatori precum jurnalistul James Marriott speculează că răspândirea smartphone-urilor și trecerea de la lectura tradițională la consumul rapid de conținut online ar putea influența modul în care oamenii procesează informațiile. Cu toate acestea, autorii studiului subliniază limitările cercetării lor, care a analizat grupuri diferite de participanți în momente distincte, nu aceleași persoane de-a lungul timpului. Prin urmare, nu pot identifica cu certitudine cauzele exacte ale schimbărilor observate.
Evoluția inteligenței umane pare, așadar, mult mai complexă decât o simplă creștere sau scădere a IQ-ului. Unele abilități cognitive dau semne de deteriorare, în timp ce altele continuă să se dezvolte, posibil ca răspuns la transformările tehnologice și culturale ale societății moderne, conform ScienceAlert.
Sursa: Descopera
