O insulă tropicală din China, Hainan, vrea să devină cel mai mare port de liber schimb din lume, un proiect ambițios ce amintește de primele zone economice speciale ale țării din anii ’80. Insula, de mărimea Belgiei, cunoscută ca destinație turistică, pariază pe taxe mai mici și reguli de investiții mai relaxate pentru a atrage investitori și a stimula economia locală.
Un experiment îndrăzneț lansat de Xi Jinping
Regimul vamal al Hainanului a fost separat de cel al Chinei continentale în decembrie. Liderul chinez Xi Jinping a promovat această măsură ca o dovadă a continuării reformelor și a deschiderii piețelor. Proiectul este considerat de importanță majoră, fiind descris ca o „poartă-cheie” pentru deschiderea țării.
Din 2013, China a lansat zeci de zone de liber schimb la nivel național. Aceste proiecte urmăresc modelul zonelor economice speciale din anii ’70 și ’80, oferind facilități fiscale și reguli mai flexibile pentru investiții și comerț. Proiectul din Hainan se remarcă prin dimensiunea sa, acoperind întreaga insulă. Autoritățile speră că această inițiativă va revitaliza economia locală, afectată de fluctuațiile din sectorul imobiliar și de anchetele anticorupție.
Provocări și oportunități pentru Hainan
Experții pun sub semnul întrebării eficiența acestor proiecte în atragerea investițiilor străine, mai ales în contextul scăderii interesului pentru China. Locația izolată a Hainanului și piața internă limitată reprezintă provocări suplimentare. După separarea vamală, Hainan a eliminat taxele de import pentru majoritatea produselor. Bunurile procesate care adaugă o valoare de cel puțin 30% pot fi reexportate în China continentală fără taxe.
Provincia a introdus, de asemenea, cele mai relaxate restricții privind investițiile străine, o cotă de impozitare de 15% pentru unele companii și persoane și politici care permit utilizarea unor medicamente neaprobate pe continent sau acces mai liber la internet în anumite zone. „Deși baza noastră industrială nu este încă suficient de mare… vom valorifica aceste oportunități… pentru a atrage activ companii interne și străine”, a declarat Jiang Hong, director adjunct al agenției provinciale de planificare economică, la o conferință.
Impactul noilor politici comerciale
În primele șase săptămâni de la implementarea noilor politici vamale, bunuri în valoare de 857 de milioane de yuani au beneficiat de reduceri de taxe de 129 de milioane de yuani. Aproximativ 5.700 de companii de comerț exterior s-au înregistrat în provincie. „Cu Portul de Liber Schimb ca punct de lansare, produsele noastre sunt exportate rapid în peste o duzină de țări și regiuni, iar numărul este în creștere”, a afirmat Cao Youhua, directorul general adjunct al Ausca International Oils and Grain.
Politica a ajutat compania să importe mai ieftin materii prime, cum ar fi soia din Brazilia, procesată ulterior într-o fabrică din Hainan. Cel mai mare impact al noilor politici a fost asupra exporturilor, nu asupra vânzărilor către China continentală. Compania exportă acum jumătate din producția din Hainan, după ce a început abia anul trecut să vândă pe piețele externe.
Alicia Garcia-Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la Natixis, a subliniat că infrastructura portuară limitată și separarea de continent prin aproximativ 30 de kilometri de mare pot îngreuna extinderea bazei industriale a insulei. „Nu are sens… să creezi o zonă de liber schimb departe de tot. Nu există o justificare solidă”, a adăugat aceasta. Criticii afirmă că vor fi necesare reforme mult mai ample pentru ca Hainan să concureze cu centre comerciale precum Singapore și Hong Kong, care au monede convertibile liber și sisteme judiciare independente.
În prezent, se promovează Hainan ca un hub pentru investiții transfrontaliere și administrarea averilor, oferind condiții mai flexibile pentru acordarea de licențe fondurilor interne care investesc în străinătate și pentru parteneriatele străine care investesc în China.
Participanții la sesiunea anuală a parlamentului chinez de luna trecută și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibila scădere a interesului autorităților centrale pentru acest proiect. Cai Qiang, șeful departamentului de finanțe al insulei, a subliniat importanța mobilizării resurselor necesare, afirmând că „faza de decolare a unui avion necesită cel mai mult combustibil.”
