Guvernul pregătește desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), o mișcare care a stârnit dezbateri aprinse în sfera politică. Decizia, propusă printr-un proiect de lege, prevede și concedierea angajaților instituției. Inițiatorii argumentează că institutul este ineficient și consumă resurse semnificative fără a produce rezultate concrete.
Un institut cu activitate redusă
Proiectul de lege prevede preluarea patrimoniului, arhivei și a obligațiilor de raportare financiară ale IRDO de către Camera Deputaților. Totodată, se solicită încetarea activității institutului odată cu intrarea în vigoare a legii. Contractele de muncă ale angajaților vor fi reziliate în termen de 45 de zile de la aceeași dată. Decizia vine în urma unei inițiative a USR, care în martie a solicitat desființarea a șase instituții publice considerate ineficiente, printre care se număra și IRDO.
Motivația din spatele acestei propuneri este puternică: „IRDO este o instituție care există formal, dar nu funcționează substanțial”. Inițiatorii atrag atenția asupra faptului că întregul buget al instituției este consumat pentru menținerea aparatului instituțional, fără a se identifica activități sau rezultate concrete. Institutul este finanțat din bugetul Parlamentului și ar trebui să fie sub control parlamentar, însă autorii proiectului susțin că acest control nu a funcționat efectiv.
Critici privind conducerea și funcționarea
Proiectul de lege evidențiază și aspecte legate de conducerea instituției. Se subliniază că structura de conducere este supradimensionată raportat la activitatea desfășurată. De-a lungul celor peste 30 de ani de existență, institutul a avut doar doi directori, fără limită de mandat, fără criterii de performanță și fără obligații reale de transparență. Parlamentarii invocă și evaluările internaționale, potrivit cărora institutul acreditat conform Principiilor de la Paris, ar fi primit cel mai slab calificativ posibil. ONU a criticat modul netransparent de numire a membrilor, lipsa pluralismului și absența duratei mandatelor prevăzute în lege.
Institutul este condus de un consiliu director și are aproximativ 20 de angajați, conform datelor citate în proiectul de lege. Actul normativ evidențiază discrepanța dintre costurile ridicate și rezultatele lipsă.
Impactul bugetar și etapele următoare
USR subliniază costurile instituției, care a primit aproximativ 3 milioane de lei în 2023, 2,8 milioane de lei în 2024 și 1,5 milioane de lei în 2025. Majoritatea banilor au fost alocați pentru salarii și cheltuieli curente. Desființarea ar genera „un impact bugetar pozitiv”, constând în economisirea a aproximativ 1,5 milioane de lei anual. Inițiatorii susțin că banii au fost cheltuiți „fără a fi evidențiat vreun rezultat în raport cu misiunea declarată a instituției”.
Proiectul de lege are termen în a doua parte a lunii aprilie pentru avizul Consiliului Legislativ. Consiliul poate formula observații de natură juridică și poate propune corecturi de redactare sau de corelare cu legislația în vigoare.
