În cadrul luptei politice din România, preferințele românilor pentru alegerile parlamentare sunt conduse de AUR, cu o intenție de vot de peste 40%, potrivit Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a. Studiul s-a realizat în perioada 12-15 ianuarie și relevă o întoarcere la un nivel previzionat anterior pentru AUR, după o scădere temporară la finalul anului pentru 38%.
În acest context, Remus Ștefureac, director INSCOP Research, notează: „Raportul intenției de vot între partidele aflate la guvernare (scor cumulat de 48,3%) și partidele din opoziția parlamentară (scor cumulat de 45,8%) tinde să se echilibreze la începutul anului 2026 și pe fondul faptului că AUR revine la o intenție de vot de peste 40%”.
## Dinamica scăzută a plasamentului partidelor politice
În ultimele nouă luni, analiza INSCOP Research a arătat o stabilitate notabilă pentru toate partidele, fiind măsurate mici și rare variații în intenția de vot. Aceasta indică faptul că partidele nu câștigă, dar nici nu pierd semnificativ, chiar în confruntarea cu o perioadă plină de fluctuații, cu “tensiuni provocate de evoluțiile din domenii cheie precum economie/prețuri, politică fiscală/taxe, politică externă, justiție sau riscuri de securitate/război”, conform lui Ștefureac. Prin urmare, se poate concluziona că mediul politic din România se află într-un statu-quo rigid, care inhibă schimbările majore și crizele politice.
## Descrierea nivelului de preferință pentru partidele politice
În condițiile în care 72% din totalul respondenților au exprimat o preferință pentru un partid, se poate observa o tendință consistentă a intențiilor de vot. Aproximativ 40.9% dintre alegători ar vota cu AUR, o creștere de la 38% în noiembrie la 40% în octombrie și mai mult decât nivelul înregistrat în mai 2025 – 38.1%.
PSD se situează pe locul secund în preferințele alegătorilor, cu un procent de 18.2%, în timp ce 13.5% din respondenți s-au declarat în favoarea PNL. USR este susținut de 11.7% din alegători, iar pentru UDMR ar vota 4.9% din alegători.
Prin urmare, este clar că românii au un anumit nivel de stabilitate a preferințelor politice dinamice, care variază doar cu mici fluctuații. Cu toate acestea, este interesant de urmărit în continuare evoluțiile acestor preferințe și impactul lor asupra mediului politic românesc de-a lungul anului 2026. În timp ce AUR conduce în prezent, este posibil ca această poziție să se schimbe pe parcurs, în funcție de evoluțiile din politică și societate în această perioadă.
