România, mai vulnerabilă în fața cutremurelor la 49 de ani de la seismul din ’77
La aproape jumătate de secol de la cutremurul devastator din 1977, România se confruntă cu o realitate cruntă: infrastructura este mai puțin pregătită pentru a face față unui seism major. Inginerul constructor Matei Sumbasacu, fondatorul Re:Rise, o organizație dedicată reducerii riscului seismic, atrage atenția asupra acestei situații alarmante într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”. Potrivit acestuia, numărul clădirilor vulnerabile a crescut, iar procesul de consolidare avansează lent.
O radiografie sumbră a stării actuale
Sumbasacu subliniază că, din punctul de vedere al infrastructurii, România se află într-o situație mai dificilă decât în 1977. „Următorul mare cutremur ne va prinde cu 2000-3000 de clădiri afectate serios la cutremurele precedente”, avertizează el. Totodată, procesul de consolidare a clădirilor cu risc seismic avansează greu, în ciuda pașilor făcuți în ultima perioadă. Cauzele sunt multiple, dar includ, conform specialistului, rezistența proprietarilor și lipsa de resurse financiare.
O problemă majoră o reprezintă, de asemenea, închirierea în regim hotelier a apartamentelor în clădiri încadrate în clasa Rs I (bulină roșie), deși acest lucru este interzis. „Acești proprietari au – uneori – 5, 10, 20 de apartamente în același bloc și, practic, ei decid soarta acelei clădiri în adunarea generală a asociației de proprietari. Ei sunt cei care se împotrivesc consolidării și care își folosesc întreaga influență pentru a amâna consolidarea”, explică Sumbasacu.
Măsuri individuale pentru siguranță
În contextul în care autoritățile se mișcă greu, Sumbasacu subliniază importanța măsurilor individuale pe care le putem lua pentru a ne proteja pe noi și familiile noastre. Acesta recomandă pregătirea pentru situațiile post-cutremur, discuții despre ce trebuie făcut după seism și stabilirea unui punct de întâlnire. De asemenea, pregătirea unui rucsac de urgență cu provizii pentru cel puțin 72 de ore este esențială.
„Ne putem crește șansele de a trece cu bine de următorul mare cutremur dacă ne pregătim, dacă vorbim cu familia despre ce să facem post seism și despre unde ne întâlnim (planul după cutremur) și dacă ne pregătim un nivel minim de provizii în casă, care să ne asigure 72 de ore de autonomie în situația unui dezastru (rucsacul de urgență)”, adaugă Sumbasacu. Acesta subliniază, de asemenea, importanța de a evita panica și de a respecta reguli simple, cum ar fi nefugirea pe scări.
Unde găsești informații despre clădirea ta
Pentru a afla în ce grad de risc seismic este încadrată clădirea în care locuiți în București, puteți verifica pe site-ul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Lista este actualizată, iar cele patru clase de risc seismic sunt următoarele: Rs I (risc ridicat de prăbușire), Rs II (degradări structurale majore), Rs III (degradări structurale moderate) și Rs IV (considerate sigure). Re:Rise a creat și o hartă care ilustrează posibile efecte ale unui cutremur major în București, disponibilă online.
Sursa: Adevărul
