Datele economice recente indică o încetinire semnificativă în România, cu inflația în creștere, o creștere economică aproape de zero și industria în declin. Consumul intern scade, crescând riscul unei recesiuni prelungite, după semnalele de la finalul anului trecut. Economiștii trag semnale de alarmă și previziunile nu sunt optimiste pentru finalul anului.
Inflația, energie și avertismentele băncii centrale
Banca Națională a României (BNR) a comunicat recent că inflația anuală va crește peste estimările anterioare în perioada martie-iunie 2026, alimentată de scumpirile la combustibili, generate de creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. BNR menționează și factori interni, precum expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică, majorarea cotelor de TVA și a accizelor, măsuri fiscale care vor influența temporar prețurile.
Banca Centrală estimează că efectele măsurilor guvernamentale din 2025, menite să mențină sub control bugetul și deficitul, vor începe să se disipeze în al treilea trimestru al anului. BNR avertizează asupra riscurilor ridicate pentru economie și inflație, accentuată de conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală, cu impact asupra puterii de cumpărare a populației și a costurilor pentru companii. Soluția propusă se concentrează pe o absorbție maximă a fondurilor europene, în special din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), al cărui termen limită este septembrie 2026. BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 3,9%, față de 3,7% anterior. Pentru 2027, se așteaptă o scădere a inflației la 2,7%.
Industria, un motor economic gripat
Economia românească a înregistrat o creștere de doar 0,7% în 2025, cu o contribuție slabă a industriei. Volumul de activitate industrială a fost ușor sub nivelul anului anterior, de 99,8%. Adrian Negrescu, economist, a declarat că lipsa industriei ca motor economic este un semnal îngrijorător. Sectorul construcțiilor, IT și comunicațiilor, împreună cu agricultura au susținut creșterea, dar nu pot înlocui rolul esențial al industriei în exporturi și crearea de valoare adăugată pe termen lung.
În absența unei industrii puternice, creșterea economică s-a evaporat. Comerțul și transporturile au stagnat, deși consumul a continuat. Potrivit economistului Negrescu, atragerea fondurilor europene, în valoare de 15 miliarde de euro, este crucială pentru a evita o recesiune prelungită. Guvernul anticipează o creștere economică de 1%, în timp ce S&P estimează un avans de doar 0,25%.
Consumul populației, un obstacol în plus
O tendință tot mai pronunțată este încetinirea consumului. Scăderea veniturilor populației, din cauza inflației și stagnării salariilor și pensiilor, în contextul măsurilor de austeritate, contribuie la riscul unei recesiuni prelungite. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a menționat că deficitul bugetar, de peste 9% din PIB în 2024, a necesitat o corecție, chiar cu prețul unor măsuri dificile pentru populație și companii. Un deficit de 6,2% în acest an ar fi un semn pozitiv pentru revenirea economică.
Peste presiunile interne, contextul extern adaugă dificultăți. Criza combustibililor, declanșată de războiul din Orientul Mijlociu, are reverberatii. Daniel Dăianu a subliniat că dezinflația ar putea avea loc în a doua parte a anului, în ciuda șocului petrolier. Beata Javorcik, economistul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a declarat că infrastructura energetică din Qatar va necesita ani pentru a fi repusă în funcțiune, un factor major de inflație. De asemenea, Javorcik a menționat perturbarea lanțurilor de aprovizionare, afectând producția auto românească. Oficialul BERD a subliniat că o strategie de creștere bazată doar pe fonduri externe nu este sustenabilă, pledând pentru o strategie bazată pe investiții private.
Potrivit raportului Institutului Național de Statistică (INS), publicat joi, 9 aprilie, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,7% în 2025, ajungând la aproximativ 1.916 miliarde lei.
