În Lunea Albă, a doua zi de Paște, tradițiile și superstițiile se împletesc într-un amestec de credințe populare și obiceiuri străvechi. Se spune că în această zi, porțile Raiului și ale iertării se deschid, iar cei care trec în neființă sunt primiți direct în ceruri. ”Umblatul cu pasca” este un obicei central, prin care credincioșii vestesc Învierea.
Tradiții legate de umblatul cu pasca și stropirea fetelor
”Umblatul cu pasca” presupune vizitarea rudelor, a nașilor și a gospodarilor pentru a celebra Învierea. Finilor le revine sarcina de a duce pască, ouă roșii și cozonac celor care i-au botezat. Un alt obicei specific acestei zile este stropirea fetelor nemăritate cu apă. Tradiția are la bază o poveste despre o tânără evreică care și-a revenit după ce a fost stropită.
În Transilvania, feciorii îmbrăcați în costume populare stropesc fetele cu parfum, iar acestea îi răsplătesc cu băutură și daruri. De asemenea, credincioșii obișnuiesc să-și stropească locuințele cu agheazmă și să ofere de băut rudelor. Săptămâna Luminată, inclusiv Lunea Albă, este cunoscută și drept Săptămâna Blajinilor sau Paștele Morților. Se crede că cei care mor în această perioadă merg direct în Rai.
Ce este interzis în Lunea Albă
În această zi, credințele populare impun anumite restricții. Nu este permis să se muncească la câmp, în grădină sau în gospodărie, deoarece s-ar atrage ghinionul. De asemenea, se evită spălatul rufelor, cusutul, curățenia generală sau alte munci complexe.
Postul nu mai este obligatoriu, iar pomenile pentru cei adormiți se reiau după Duminica Tomii. În perioada dintre Paște și Rusalii, îngenuncherea în biserică sau acasă este interzisă, întrucât este o perioadă de bucurie. Nic
