Inteligența artificială „blocată în secolul al XIX-lea” – o nouă frontieră în studierea istoriei
Cât de mult poate o mașină să ne ofere o perspectivă autentică asupra trecutului? În era digitală, tehnologia avansează rapid, iar cercetătorii încearcă să folosească inteligența artificială pentru a pătrunde mai adânc în povești uitate și în mentalități ale epocilor trecute. Dar ce se întâmplă dacă reușim să “blochează” un model de inteligență artificială într-o anumită perioadă istorică? La această întrebare a răspuns recent un experiment îndrăzneț, în care un model AI a fost antrenat exclusiv cu texte din secolul al XIX-lea și din Londra victoriană.
Un experiment care readuce în discuție istoria prin ochii AI-ului
Un student din Pennsylvania a creat ceea ce a numit TimeCapsuleLLM, un model de inteligență artificială cu „memorie” limitată la documente din perioada 1800-1875. În esență, acest AI vorbește, gândește și răspunde ca și cum s-ar afla în acea epocă, fiind un fel de „călător în timp digital”. Pentru a realiza acest aspect, modelul a fost alimentat cu aproximativ 90 de gigabytes de texte din perioada respectivă, precum documente oficiale, ziare și corpurile literare ale vremii.
Rezultatele sunt, în cel mai bun caz, fascinante. Când i s-au pus întrebări despre evenimente istorice sau i s-a cerut să continue o frază în stilul epocii, răspunsurile au fost imprevizibile, dar totodată surprinzător de apropiate de modul de gândire al vremurilor: un AI care vorbește despre proteste în Londra din 1834 și despre politicile lui Lord Palmerston pare aproape ca și cum ar fi fost trăit, nu doar scris despre.
Deși închegat și coerent, acest experiment are limite evidente. Textele generate nu poartă întotdeauna același nivel de consistență și logică ca cele create de oameni, însă demonstrează că restrângerea datelor de antrenament poate produce comportamente și răspunsuri în ton cu epoca respectivă. Într-un fel, acesta devine un „portret digital” al mentalităților din secolul XIX, dar cu toate riscurile de interpretare și distorsiune specifice.
Istoria și psihologia trecutului prin prisma mașinilor
Potrivit unor cercetători, această abordare deschide noi orizonturi pentru studiile istorice și psihologice. Un articol recent publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences propune utilizarea modelelor numite Historical Large Language Models (HLLMs) pentru a simula modul în care gândea societatea într-un anumit moment istoric. Ideea este ca aceste „indivizi” artificiali să ofere o perspectivă comparabilă cu cea a oamenilor din epocă, dezvăluind tendințe precum cooperarea, atitudinea față de autoritate sau rolurile de gen.
Comparând aceste răspunsuri, cercetătorii speră să descifreze normele sociale, valorile și chiar mentalitatea generală a civilizațiilor antice sau medievale. Triburile din Roma antică, societățile din Asia timpurie sau europenii medievali pot fi astfel examinate dintr-un punct de vedere nou, digital și analitic.
Însă această perspectivă vine cu o serie de precauții. Expert trebuie să fie conștienți că textele din acea perioadă – majoritatea scrise de elite – pot distorsiona realitatea voinței populare. În plus, influența ideologiilor și valorilor creatorilor de AI rămâne un factor determinant. Acest fapt nu poate fi eliminat complet, indiferent de cât de vechi sunt datele de antrenament, iar această limitare trebuie avute în vedere în interpretarea rezultatelor.
Viitorul amid tehnologiei istorice
Aceste inițiative sunt doar începutul unei epoci în care inteligenta artificială poate deveni un instrument indispensabil pentru istoricii și psihologii pasionați să reconstruiască mentalitățile trecutului. Cu toate că ai putea crede că un model „blocat” în secolul al XIX-lea e doar un experiment de laborator, utilitatea sa potențială ne poate ajuta să înțelegem mai bine nu doar istoria, ci și limitele și vulnerabilitățile tehnologiei moderne.
Ce va urma? Cercetătorii se întreabă dacă aceste modele vor putea fi rafinate suficient pentru a oferi interpretări mai obiective, sau dacă vor rămâne pentru mult timp un puzzle intrigant, dar imperfect, al lumii digitale. În orice caz, această frontieră promite să ne ofere o oglindă inedită a trecutului, dar și o reflecție asupra fragilității și subiectivității în tehnologia AI a vremurilor noastre.
