Impactul durabil al Margaret Thatcher asupra Marii Britanii: Celebrând un secol de la nașterea „Femeii de Fier” și originile apelativului săuea noastră”

Margaret Thatcher (1925-2013) avea obișnuința de a purta mereu în geantă un ziar vechi cu citatul lui Abraham Lincoln: „Nu poți întări pe cel slab slăbind pe cei puternici. Nu poți crea prosperitate descurajând economisirea. Nu poți ajuta salariatul dărâmându-l pe cel care plătește”. Ea i-a spus consilierului său, în timp ce se pregătea să țină primul discurs ca lider al Partidului Conservator, că „acest ziar merge acolo unde merg și eu”. Patru ani mai târziu, a devenit prima femeie aleasă să conducă o mare putere occidentală, schimbând pentru totdeauna modul în care Marea Britanie se raporta la stat, muncă și ideea de merit, potrivit unei postări pe un site de știri.

Anul acesta se comemorează 100 de ani de la nașterea sa, iar figura sa continuă să fie o referință incomodă pentru un Regat Unit încă în căutarea unui model pentru țara sa după politica „thatcheristă”.

Un fost ministru al Trezoreriei în timpul guvernării sale, Nigel Lawson, a declarat într-un interviu că a fost responsabil pentru crearea termenului „thatcherism”. El l-a descris ca fiind o combinație de valori precum stat de drept, stabilitate monetară, piețe libere, disciplină financiară, impozitare redusă, patriotism și, uneori, naționalism, precum și privatizare. Acest termen fusese pentru prima dată folosit rar pentru a defini o abordare de politic și economie în Regatul Unit.

Sub conducerea „Doamnei de Fier” – un nume folosit de ruși pentru a o critica, fără să știe că o apreciau – Marea Britanie a trecut de la o economie industrială în declin la un teren de testare al pieței libere. Privatizarea, dereglementarea, lupta cu sindicatele și promovarea culturii proprietății individuale au schimbat mentalitatea britanicilor. Totuși, aceste reforme au avut și un cost mare: au dus la abandonarea unor comunități, la deteriorarea structurii sociale și la întărirea diferențele dintre Londra și zonele din nord.

Chiar și după căderea sa, în 1990, niciun guvern, indiferent de culoare politică, nu a contestat în mod real fundațiile economice și sociale pe care le-a impus. Un politolog și biograf al lui Thatcher a spus că „Thatcherismul a încetat să fie o ideologie și a devenit bunul simț britanic”.

Chiar și în prezent, când Partidul Laburist se află din nou la putere, numele ei reapare ca referință importantă. Actualul prim-ministru a citat-o recent pentru a justifica planul său de dereglementare a sectorului financiar, menționând că guvernul Thatcher a eliberat capitalul financiar în anii ’80.

Paradoxal, în vreme ce reprezentanții stângii o admire, membrii Partidului Conservator se ceartă pentru modul în care trebuie să se raporteze la moștenirea ei. Lidera actuală caută inspirație în exemplul Thatcher pentru a reînvia o conducere autoritară, în timp ce alți politicieni, precum fostul ministru Kwasi Kwarteng, avertizează împotriva unei „imitații grotesk” a idelului acesteia, care, după cum spun, nu a existat niciodată. În plus, un politician populist, Nigel Farage, a apărut ca voce a dreptei.

Thatcher credea că „nu este de ajuns să ai doar inteligență; trebuie să ai și personalitate și impact”, exprimând o viziune pragmatică și ideologică asupra conducerii. Biograful său spune că această femeie era meticuloasă, răbdătoare și își pregătea și testa reformele înainte de a le aplica. Citatul său celebru, „Economia este metoda; scopul este de a schimba inima și sufletul”, ilustrează tensiunea dintre abordarea sa economică radicală și valorile sociale conservatoare.

Totuși, condițiile actuale sunt diferite. Un istoric subliniază că „ne aflăm în era lichidă a politicii”. În vremurile de azi, puterea este fragmentată: mass-media nu mai stabilește agenda, rețelele sociale domină și influențează liderii, iar nostalgia nu mai vitalizează alegerile. Mulți se întreabă dacă Regatul Unit are nevoie de o nouă Thatcher sau dacă e momentul să renunțe la stilul și ideile acesteia, care au fost influențate de contextul istoric specific.

Sursa articol