Recesiunea tehnică, parte a tranziției economice, spune Ilie Bolojan
România a intrat oficial în recesiune tehnică, o realitate economică pe care premierul Ilie Bolojan o consideră inevitabilă în contextul tranziției către un model economic mai sustenabil. Acesta a declarat joi că scăderea activității economice, resimțită în primul semestru al acestui an, este un „cost anticipat” care va duce la o economie mai robustă pe termen lung.
Tranziția economică: un proces necesar, dar dur
Bolojan a subliniat că țara nu se află în mijlocul unei crize, ci într-o „perioadă de corecție economică” necesară pentru a renunța la un model bazat pe deficit și consum. „Am început trecerea de la un model care părea generator de prosperitate, dar care, în realitate, era distrugător, la unul axat pe investiții, productivitate și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică este parte integrantă a acestui proces”, a afirmat premierul într-un comunicat postat pe rețelele de socializare.
Bolojan a adăugat că tranziția va duce, în cele din urmă, la o economie solidă, capabilă să genereze creștere sustenabilă. În acest context, premierul a criticat cheltuielile guvernamentale din anii anteriori, care au fost orientate în mare parte către consumul curent, în loc de investiții reale. „Consumăm mult, dar mimăm creșterea. De aceea, era necesară o corecție”, a explicat Bolojan.
Analiza detaliată a anului economic 2024
Bolojan a caracterizat anul 2024 ca fiind „atipic”, menționând un deficit bugetar ridicat de circa 8% din PIB și un deficit extern semnificativ de 8,2%, ținând cont de faptul că în acea perioadă, creșterea economică reală a fost sub 1%. „Un stimul fiscal de asemenea amploare ar fi trebuit să genereze o creștere economică mai acentuata, ceea ce nu s-a întâmplat”, a punctat premierul, făcând referire la dezechilibrele create de o gestionare ineficientă a resurselor.
În primele două trimestre ale anului 2024, datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere economică de -0,4%. Bolojan a explicat că acest lucru se datorează cheltuielilor rigide, care nu au fost orientate spre dezvoltarea pe termen lung, ci către compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste. „Puterea de cumpărare s-a erodat, importurile au crescut, iar investitorii au fost presați să se gândească de două ori înainte de a face angajamente”, a adăugat acesta.
Spectrul inflației și provocările curente
Bolojan a subliniat că inflația a jucat un rol esențial în absorția impactului stimulilor fiscali, ceea ce a dus la acumulari de dezechilibre interne și externe. „Cheltuielile au fost disproportionate față de rezultatele economice. Acum, avem nevoie de disciplină fiscală pentru a restabili echilibrele”, a declarat premierul.
Totuși, el a subliniat că redresarea economică a început să se contureze începând cu iulie 2025, cu o corecție de aproximativ 1% din PIB. „Eforturile noastre vor genera, în final, măsuri care vor susține o creștere reală bazată pe ceea ce producem și nu pe împrumuturi. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și competitivă”, a conchis premierul.
Cu toate acestea, provocările rămân, iar contextul economic global impune un efort susținut pentru consolidarea stabilității financiare interne. În fața acestor provocări, Ilie Bolojan se arată încrezător că măsurile luate acum vor avea un impact pozitiv asupra economiei României pe termen lung, transformând această recesiune tehnică într-o oportunitate de reformă profundă.
