Ilfovul continuă lupta pentru controlul populației canine și menținerea ordinii în comunitățile locale, prin programe de sterilizare și microcipare gratuite, dar și introducerea unei taxe speciale pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Într-un efort de a reduce numărul de animale abandonate și de a responsabiliza proprietarii, autoritățile din această zonă implementează măsuri atât preventive, cât și financiare, într-un context în care problema animalelor fără stăpân persistă de ani de zile.
Campanie de sterilizare și microcipare: o soluție gratuită, dar cu un impact durabil
În cadrul programului lansat de Protecția Animalelor din cadrul Consiliului Județean Ilfov, câinii cu proprietar pot beneficia de sterilizare și microcipare gratuite, ceea ce contribuie nu doar la reducerea riscului de suprapopulare, ci și la creșterea responsabilității deținătorilor de animale. Reprezentanții instituției au anunțat că această campanie continuă în mai multe localități din județ, printre care Pantelion, Voluntari și Copăceni, pe parcursul lunii ianuarie. Astfel, atât locuitorii acestor comunități, cât și cei din localitățile învecinate, precum Afumați, Găneasa sau Brănești, sunt invitați să profite de această oportunitate, programările făcându-se telefonic la numărul 0751.235.009.
Pe lângă sterilizare și microcipare, beneficiarii vor primi gratuit și carnetul de sănătate al animalului, precum și înregistrarea în RECS, sistemul național de evidență a animalelor de companie, fiind un pas important spre responsabilizarea proprietarilor și reducerea cazurilor de abandon. În plus, inițiativa vine în contextul unui efort mai larg de a conștientiza cetățenii despre importanța îngrijirii animalelor, dar și despre importanța microcipării pentru recuperarea rapidă a câinilor pierduți sau abuzați.
Taxă pentru gestionarea câinilor fără stăpân în Corbeanca: o măsură controversată
Un alt pas în gestionarea populației canine îl reprezintă noua taxă instituționată în comuna Corbeanca, unde locuitorii trebuie să plătească anual câte 25 de lei pe gospodărie pentru întreținerea câinilor fără stăpân. Profitând de nevoie și de resurse limitate, autoritățile locale au decis să colecteze această sumă pentru a acoperi costurile capturării, transportului și sterilizării animalelor. Inițial, suma propusă era mai mare – 50 de lei pentru persoanele fizice și 200 de lei pentru firme, dar a fost redusă cu aproape jumătate la propunerea primarului USR, Ștefan-Adrian Apăteanu, care a subliniat faptul că această măsură ar fi necesară pentru a asigura un mediu mai sigur și mai curat în comunitate.
Aceasta nu a fost primită fără controverse. Mulți locuitori, mai ales cei cu venituri reduse, au exprimat nemulțumiri, considerând că noile taxe îi pun într-o situație financiară dificilă. „Păi, nu-i normal. Că eu am doi pechinezi în curte. Am boxe pentru ei, nu ies pe stradă, e curtea închisă. Nu-i normal. Nu plătesc! De ce să plătesc? Plătesc pentru altul? Eu am patru copii. Am salariul minim pe economie. Cum să plătesc?”, a declarat unul dintre localnici pentru Digi24. Reacțiile sunt intense, însă primarul Apăteanu susține că această măsură este vitală pentru gestionarea responsabilă a câinilor fără stăpân, într-o comună cu multe spații deschise și cu provocări specifice.
El explică faptul că fondurile colectate vor fi vulnerabil, dar transparente, fiind destinate exclusiv pentru capturare, transport, sterilizare și îngrijire. În opinia edilului, suma de 25 de lei pe gospodărie anual înseamnă mai puțin de două lei pe lună, o sumă redusă, dar criticată totodată de o parte dintre cetățeni, nemulțumiți de sarcina financiară suplimentară. În timp ce autoritățile insista că această măsură este necesară, mulți se întreabă dacă resursele vor fi suficiente pentru a face față tuturor situațiilor, în special în contexte de urgență sau în cazul unor populații canine numeroase.
Ce urmează rămâne de văzut, dar aceste măsuri exemplifică în mod clar preocuparea autorităților din Ilfov pentru un echilibru între controlul populației de animale și responsabilitatea civică. Într-un județ în care arealul deschis și comunitățile diverse oferă atât oportunități, cât și provocări, echilibrul între acești factori devine tot mai dificil, dar și mai esențial pentru menținerea unui mediu urban și rural mai sigur și mai sănătos. Perspectivele pentru următoarea perioadă indică o continuare a acestor eforturi, cu eventuale ajustări în funcție de reacțiile cetățenilor și de rezultatele implementării.
