Ziua Culturii Naționale, sărbătorită pe 15 ianuarie, devine un prilej de a celebra patrimoniul și identitatea culturală a României printr-un eveniment de amploare la Opera Națională din Capitală. Organizată de Institutul Cultural Român (ICR), această manifestare marchează începutul unei serii de acțiuni dedicate promovării culturii române în cadrul programului „Calendarul Artelor”, ce va conta în luna ianuarie cu evenimente desfășurate în întreaga lume.
Un regal cultural la București
Spectacolul desfășurat la ora 19:00 aduce împreună Orchestra Metropolitană București și interpreți de renume internațional, precum Ștefan Pop, Ramona Zaharia, Raluca Știrbăț, Damian Drăghici și Alexandru Tomescu. Evenimentul nu doar că celebrează Ziua Culturii Naționale, ci deschide și seria de inițiative ce vor avea loc pe parcursul întregii luni, menite să pună în valoare diversitatea și bogăția artei românești în contexte internaționale.
Această ediție marchează debutul acțiunilor din cadrul „Calendarului Artelor”, ce va implica reprezentanțe ale ICR în diferite colțuri ale lumii, pentru a promova și a expune valorile culturale autohtone. În același timp, evenimentul de la București reflectă dorința de a reafirma importanța artei și a culturii românești în construirea identității naționale și în promovarea imaginii țării pe scena internațională.
Bucureștiul în imaginarul vizual și istoric
Pe plan internațional, Ziua Culturii Naționale a fost marcată și printr-o expoziție deschisă la Madrid, intitulată „București: hărți în mișcare”, care evidențiază evoluția urbană și arhitecturală a capitalei române. Evenimentul, desfășurat în prezența lui Adrian Majuru, Director General al Muzeului Municipiului București, și a lui Dan Pîrvulescu, reflectă o panoramă vizuală a orașului, de la începuturile sale moderne până în prezent.
Expoziția propune o interpretare vizuală a transformărilor urbane, reunind documente din patrimoniul Muzeului Municipiului București și fotografii realizate de Dragoș Asaftei, care surprind Bucureștiul în ipostaze de epocă și contemporane. „Bucureștiul a fost, în ultimele două sute de ani, o arenă a confruntărilor dintre «nou» și «vechi», dintre orașul oriental care se încăpățăna să dăinuie și orașul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur”, spun curatorii expoziției.
Fotografiile expuse evidențiază atât atmosfera atemporală a iernilor și nopților bucureștene din perioada interbelică, cu monumentele sale emblematice, cât și dinamismul orașului actual, marcat de ritmul rapid al dezvoltării și modernizării. Vizitatorii pot urmări evoluția orașului până pe 5 februarie 2026, într-un interval de vizitare zilnic, între orele 10:00 și 20:00. Intrarea este gratuită, ceea ce face ca această incursiune în istoria și identitatea urbană a Bucureștiului să fie accesibilă tuturor.
O istorie vie și contemporană a capitalei
Modernizarea Bucureștiului a început încă din secolul al XIX-lea, în vremurile în care primari precum Pake Em. Protopopescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea sau Mihail I. Cantacuzino au pus bazele orașului modern. Mandatul primarului Dem I. Dobrescu (1929–1934) și evenimentele culturale precum „Luna Bucureștilor” (1935–1940) au fost momente-cheie în definirea identității urbane și a vocabularului vizual al capitalei.
Fotografiile din expoziție captează atât atmosfera aparte a Bucureștiului din vremuri trecute, cu scene idilice de iarnă sau prințesul nocturn al orașului, cât și dinamismul și vitalitatea prezentului. Ele ilustrează variatele fațete ale unui oraș care încă se află în continuă devenire, între tradiție și modernitate.
Pe lângă evenimentele din România și Spania, autoritățile și instituțiile culturale anunță planuri de a extinde aceste inițiative și în alte locații, păstrând dedicația pentru promovarea patrimoniului cultural. În plus, programul pentru zilele următoare include o ofertă variată de vizite, expoziții și spectacole, toate menite să întărească legătura românilor cu trecutul lor și cu prezentul vibrant al Bucureștiului.
Astfel, Ziua Culturii Naționale devine mai mult decât o simplă celebrare națională. Ea se transformă într-o oportunitate de a reflecta asupra identității și valorilor noastre, de a ne reconecta cu istoria și de a privi cu încredere spre viitorul culturii române. Și dacă această zi ne amintește de toate rădăcinile noastre, evenimentele dedicate vor continua să evidențieze, an de an, frumusețea și diversitatea peisajului artistic românesc, în întreaga lume.
