Iarna romantică în amintiri: Fenomenul viscolului aproape dispărut
Iarna în România a suferit transformări radicale în ultimele decenii, iar cercetătorii atrag atenția asupra scăderii alarmante a fenomenelor tipice acestui anotimp, cum ar fi viscolul. Sorin Cheval, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), avertizează că, în prezent, viscolele care erau odinioară frecvente în Câmpia Română au devenit aproape inexistente. „Așadar, față de două-trei episoade pe iarnă, acum media tinde spre zero”, a explicat Cheval în interviul acordat HotNews.ro.
Această schimbare radicală se corelează cu absența zăpezii, care, spunea Cheval, era întotdeauna o caracteristică fundamentală a iernii românești. Ultimul episod semnificativ de zăpadă a fost înregistrat în București, unde s-a atins un strat impresionant de 48 cm, însă acest eveniment a fost catalogat drept excepțional.
Viitorul neclar al iernilor românești
Schimbările climatice nu afectează doar valorile temperaturilor, ci și tiparele meteorologice. Conform datelor ANM, cea mai caldă iarnă din istoria României a fost cea dintre 2023-2024, înregistrând o medie de 3,8 °C. „Când spuneam iarnă, spuneam zăpadă, iar acum, iată-ne în fața unei realități în care zăpadă se mai găsește cu mare dificultate”, a mai adăugat Cheval.
Cercetătorul a explicat că circulația aerului și fenomenele atmosferice globale joacă roluri esențiale în aceste schimbări. Iar cicloni mediteraneeni, care aduc vreme caldă și ploi, au devenit mai frecvenți în România, în timp ce anticiclonul siberian, responsabil pentru frig, și-a diminuat prezența.
Impactul asupra vieții cotidiene
Dispariția viscolului și a zăpezii nu afectează doar peisajul, ci și viața de zi cu zi a cetățenilor. Agricultura și economia sunt deja influențate de aceste schimbări climatice. „Oamenii din comunități care depind de sezonul rece observă efectele resimțite, de la scăderea recoltelor de iarnă până la riscuri sporite în privința alimentării cu apă”, afirmă Sorin Cheval.
Pe lângă dispariția iernilor geroase, cercetătorii anticipează creșterea numărului de zile călduroase. „Spre finalul secolului, ne putem aștepta la o lună de vară în plus, cu nopți tropicale și zile extrem de călduroase”, a spus cercetătorul, subliniind că România ar putea experimenta, până în 2100, o medie de 50 de zile cu temperaturi de peste 30 de grade Celsius anual.
Schimbările de vreme nu se limitează doar la anotimpuri. „Valurile de căldură apar tot mai des, chiar și iarna”, a adăugat Cheval. Anomalii climatice precum acestea ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care societatea va face față provocărilor emergente.
Cu un climat în continuă schimbare și cu efecte palpabile asupra vieții cotidiene, România se află într-un moment crucial. Într-o lume în care iarna își pierde din caracter, oamenii sunt obligați să se adapteze rapid și eficient la noile condiții meteorologice, în timp ce climatologii continuă să studieze și să monitorizeze aceste transformări.
