Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, adoptă o poziție tot mai critică față de campania internă din cadrul Partidului Național Liberal, lansată președintele Ilie Bolojan. Răfuiala dintre liderii liberali devine din ce în ce mai publică și tensionată, iar acuzațiile reciproce riscă să destabilizeze atmosfera politică din partid, într-un moment crucial pentru viitorul PNL.
Thuma acuză „userizarea” PNL de către Bolojan
Într-un interviu recent acordat unei importante televiziuni, Hubert Thuma și-a exprimat nemulțumirea față de influența pe care o consideră excesivă exercitată de președintele CJ Oradea asupra organizării și direcției partidului. „Îi reproșez lui Ilie Bolojan o anumită încercare de userizare a partidului și acest lucru e evident. Uitați-vă la funcțiile ministeriale”, a afirmat Thuma, criticându-l pe liderul liberal pentru modul în care se distribuie influența în ultimele luni.
El a parțial criticat și actuala configurație a cabinetului de miniștri, unde afirmă că doar un ministru liberal face parte din partid, restul fiind proveniți din USR sau REPER. În opinia sa, această combinație semnalează o tendință de marginalizare a liberalilor în interiorul guvernului, ceea ce contribuie, în opinia sa, la „userizarea” partidului, adică influența crescută a altor formațiuni în cadrul PNL.
Refuzul unei fuziuni cu USR și criticile la adresa noii generații politice
Întrebat dacă această influență trebuie interpretată și ca un semn al intenției de a face pasul către o eventuală fuziune cu USR, Hubert Thuma a răspuns categoric în negative. „Este o utopie”, a spus el, referitor la această idee, adăugând că actuala strategie a partidului trebuie să se bazeze pe consolidarea și valorificarea propriei baze, nu pe alianțe de conjunctură cu formațiuni rivale.
Criticile continui ale lui Thuma s-au îndreptat spre părintele politic al actualului lider USR Iași, Pîslaru, despre care liderul ilfovean afirmă că nu are sprijin popular și că rezultatele sale electorale sunt modeste, citând doar 2% din voturi în alegerile locale. „Care e figura nouă cu care vine PNL în București? Pîslaru care a luat doi la sută la Iași?”, întreabă el retoric, indicând o lipsă de credibilitate în planul de reconsolidare al partidului.
Tensiuni interne și poziții ferme vizavi de Bolojan
De fapt, aceste declarații reprezintă a treia intervenție publică a lui Hubert Thuma împotriva lui Bolojan, pe fondul unor conflicte mai vechi legate de direcția politică și de gestionarea internă a PNL. Prima diversitate de acuzații a fost favorizată în luna ianuarie, când Thuma a criticat proiectul bugetului de stat pentru 2026, solicitând majorarea fondurilor pentru Ilfov cu 500% față de anul precedent, acuzând un dezechilibru între taxele locale și redistribirea fiscală.
La finalul lunii ianuarie, el a respins, de asemenea, acuzațiile interne potrivit cărora unii membri ai partidului s-ar fi aliat cu PSD sau că s-ar opune majoritar propunerilor conducerii. În ultimele zile, Thuma a abordat și subiectul votului pentru schimbarea liderilor de sectoare din București, în care a auzit că s-ar forma alianțe de anti-Bolojan cu PSD, dar susține că aceste acuzații sunt false și intenționat distorsionate.
Evoluțiile din partid și perspectivele viitoare
Conflictul îngroșă linia de delimitare între diferitele facțiuni ale liberalilor, iar declarațiile bine articulate ale lui Thuma demonstrează că debusolarea și disputele interne sunt încă departe de a fi încheiate. Bolojan, pentru moment, este preocupat mai ales de încercarea de a-și menține controlul asupra organizațiilor și a poziției de lider al partidului, în timp ce opozanții săi, precum Thuma, cer schimbări radicale pentru a readuce echilibrul și încrederea în structurile liberale.
În timp ce încasările din anchetă continuă și ostilitățile interne se acutizează, rămâne de urmărit dacă aceste tensiuni vor duce la o schimbare de conduită sau, din contră, la o fragmentare mai accentuată a PNL. În plus, modul în care va evolua situația va avea un impact semnificativ asupra direcției politice a partidului, într-un moment în care România are nevoie de stabilitate și coerență în proiectele sale de guvernare.
