Căutarea unui apartament în București a devenit, în ultimii ani, o adevărată provocare, nu doar din cauza prețurilor în creștere, ci și din cauza riscului seismic crescut în multe zone ale orașului. Pentru potențialii cumpărători și chiriași, un instrument esențial în acest proces a devenit Harta Blocurilor, o platformă care centralizează informații detaliate despre peste 9.000 de imobile din capitală, oferindu-le astfel o perspectivă clară asupra stării și riscului fiecărei clădiri.
Harta Blocurilor – o resursă vitală pentru siguranță și informare
Proiectul, inițiat de Teolida Mihai încă din 2018, a fost creat pentru a oferi transparență și date precise despre imobilele din București. Vizitatorii site-ului pot descoperi detalii precum regimul de înălțime, anul construcției, numărul de scări și apartamente, precum și informații despre riscul seismic pentru fiecare clădire. Mai mult, platforma adună și date despre finalizarea construcției, fiind o resursă valoroasă atât pentru cei interesați de zona centrală a orașului, cât și pentru cei care se orientează către zone periferice, unde valorile de risc sunt de obicei mai mici.
În zonele centrale ale Bucureștiului, precum Calea Victoriei, Calea Moșilor, Bulevardul Carol sau Splaiul Independenței, se găsesc cele mai multe clădiri încadrate în clasele de risc R1, R2, U1 și U2. Multe dintre aceste imobile sunt clinicii, martori tăcuți ai unor catastrofe naturale din trecut, precum cutremurul din 1977 sau cel din 1940. În aceste zone, casele și blocurile vechi sunt uneori simboluri ale istoriei și ale arhitecturii, dar și potențiale riscuri dacă nu sunt supuse unor evaluări și consolidări corespunzătoare. În contrast, în zonele periferice, pe măsură ce orașul s-a extins, edificiile mai recente reduc, în general, posibilitatea unor probleme structurale grave.
Consolidarea clădirilor cu risc seismic și proiectele din Capitală
Suma impresionantă de peste 400 de clădiri încadrate în cea mai gravă clasă de risc seismic, inclusiv cele neexpertizate, evidențiază necesitatea urgentă a unor măsuri de reabilitare. În ciuda fondurilor alocate, unele programe de reabilitare par să avanseze lent, iar blocurile din categoria „pericol public” rămân un risc constant pentru locuitorii capitalei. Un exemplu concret este blocul situat pe Calea Victoriei 101, un edificiu cu regime de înălțime S+P+9+Mansardă, care găzduiește 79 de apartamente și spații comerciale.
Administratia pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a atribuit în decembrie un contract de aproape 29 de milioane de lei pentru consolidarea acestui imobil, cu o durată estimată de doi ani. Lucrările vor fi complexe, iar gestionarea acestora rămâne o prioritate pentru autoritățile locale, având în vedere riscul seismic ridicat al orașului, care arată că Bucureștiul se numără printre orașele europene cele mai vulnerabile în fața cutremurelor. Pe această listă se mai află orașe din Turcia, Italia și Grecia, asemenea Istanbulului sau Atenei, unde se iau măsuri pentru consolidarea structurii imobilelor.
Pe lângă aceste proiecte, viitorul construcțiilor și reabilitării în București trebuie să țină cont de experiența istorică. Blocul interbelic de pe Calea Victoriei, cu risc seismic ridicat, intră, în această perioadă, în proces de consolidare, cu un contract total de aproape 6 milioane de euro, pentru lucrări care vor dura doi ani. Doar astfel, autoritățile speră să reducă pericolul pentru locuitorii capitalei și să crească siguranța în cazul unui seism major.
Perspectiva pe termen mediu indică o intensificare a eforturilor de consolidare și reabilitare, iar tehnologiile moderne și investițiile tot mai consistente în infrastructura de reziliență vor fi cheie pentru reducerea vulnerabilității orașului. În același timp, conștientizarea riscurilor și informatizarea populației rămân arme importante pentru ca Bucureștiul să devină un loc mai sigur în fața naturii.
