Statul Român se pregătește să împrumute masiv în acest an, cu un necesar brut de finanțare de aproape 280 de miliarde de lei, conform planurilor Ministerului Finanțelor. O parte din această sumă va fi acoperită prin împrumuturi, similare cu cele de anul trecut, în timp ce restul va proveni din resurse proprii, inclusiv din reducerea rezervei de valută. Autoritățile locale vor putea, de asemenea, să acceseze fonduri prin împrumuturi de aproximativ 3 miliarde de lei.
Cum va fi acoperit necesarul de finanțare
Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute 265 de miliarde de lei, o sumă similară cu cea din 2023. Diferența până la atingerea necesarului brut de 278,5 miliarde de lei va fi acoperită prin utilizarea rezervei de valută, cu o reducere estimată la 2 miliarde de euro (aproximativ 10 miliarde de lei). Această rezervă, menită să ofere flexibilitate în fața fluctuațiilor pieței financiare, este considerată crucială pentru a evita dobânzile ridicate. Rezerva de valută a statului este în prezent dimensionată să acopere până la patru luni din necesarul brut de finanțare, ceea ce pentru 2026 înseamnă un maxim de 18 miliarde de euro (93 miliarde de lei).
Folosirea rezervei de valută permite statului să amâne împrumuturile pe piața financiară, în cazul în care dobânzile sunt considerate prea mari. Mecanismul rezervei a fost introdus în 2010, la solicitarea experților Fondului Monetar Internațional (FMI), pentru a îmbunătăți managementul datoriei publice și a evita presiunile sezoniere asupra finanțării deficitului bugetar. În esență, guvernul trebuie să împrumute sume pentru a acoperi deficitul bugetar, precum și pentru a refinanța datoriile existente. Numai împrumuturile pentru acoperirea deficitului contribuie la creșterea datoriei.
Strategia de împrumuturi a Ministerului Finanțelor
Până la jumătatea lunii martie, Ministerul Finanțelor a reușit să asigure aproximativ 28% din finanțare. Aceasta s-a realizat prin împrumuturi interne și externe. Pe plan intern, statul a împrumutat echivalentul a 47 de miliarde de lei. Acesta include fonduri de pe piața interbancară, prin programele Fidelis și Tezaur, prin plasamente private, și operațiuni de preschimbare a titlurilor scadente în 2026. În ceea ce privește împrumuturile externe, au fost atrase fonduri de 27 miliarde lei echivalent, prin emisiuni de euroobligațiuni, plasamente private și trageri de la instituții financiare internaționale.
Pentru trimestrul II al anului 2026, Ministerul Finanțelor anticipează atragerea a 20-25 miliarde lei, în funcție de rambursările programate pe piața internă. Necesarul brut de finanțare pentru 2026 este estimat la 278,5 miliarde lei, generat de deficitul bugetar, de circa 6,2% din PIB (aproximativ 127,8 miliarde lei), și de datoria care trebuie refinanțată, în valoare de aproximativ 150,7 miliarde lei. Planul de împrumuturi prevede atragerea a 265 miliarde lei, restul fiind asigurat prin reducerea rezervei de valută și împrumuturile UAT-urilor.
Pentru a atinge aceste obiective, statul va împrumuta de pe piața internă circa 160 de miliarde lei. Aceste fonduri vor proveni din certificate de trezorerie, obligațiuni de stat de tip benchmark, titluri de stat destinate populației și plasamente private. Pe plan extern, se urmărește atragerea a aproximativ 21 de miliarde de euro prin emisiuni de euroobligațiuni, plasamente private și prin fonduri de la Uniunea Europeană și de la instituții financiare internaționale.
Conform comunicatelor, mecanismele prezentate pot fi modificate în funcție de evoluțiile pieței și de necesitățile de finanțare. Pe piața internă, emisiunile de titluri de stat vor fi anunțate trimestrial, detaliile fiind prezentate prin prospectele de emisiune. Ministerul Finanțelor a realizat deja, până pe 16 martie, aproximativ 28% din planul de finanțare.
