Guvernul respinge acuzațiile șefei ICCJ privind presiuni asupra CCR
Guvernul României a negat acuzațiile formulate de Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), conform cărora premierul Ilie Bolojan ar fi exercitat presiuni asupra Curții Constituționale (CCR) în legătură cu reforma pensiilor magistraților. Într-un comunicat transmis de purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, se precizează că premierul nu a solicitat un anumit verdict și că a prezentat doar „o situație de fapt” în scrisoarea adresată CCR.
„O ingerență incompatibilă cu principiul separației puterilor”
Lia Savonea a reacționat vehement la scrisoarea premierului, care avertiza asupra riscului pierderii de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în cazul unei nehotărâri a Curții. „Avertizarea privind pierderea unor fonduri europene și cererea de a analiza consecințele financiare reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, a declarat Savonea. În cadrul comunicatului său, șefa ICCJ a subliniat rolul CCR de a garanta supremația Constituției, independent de considerații politice sau financiare.
Dogioiu a dezvăluit că demersuri similare au fost formulate și de către Savonea, care a trimis o expertiză pentru a fundamenta poziția sa referitoare la evoluția pensiilor magistraților. „Acesta este ceea ce considera necesar doamna Lia Savonea”, a spus purtătoarea de cuvânt, adăugând că expertiza trimisă este discutabilă din punct de vedere al acurateții.
Decizia CCR și impactul asupra PNRR
Într-o mișcare semnificativă, judecătorii CCR se vor reuni pe 11 februarie pentru a discuta sesizarea Înaltei Curți împotriva reformei pensiilor magistraților. Această reformă este crucială pentru România, în contextul în care Comisia Europeană consideră că jalonul privind pensiile magistraților este neîndeplinit. În analiza sa, premierul a subliniat că decizia CCR este esențială pentru ca România să primească 231 de milioane de euro din fondurile europene.
Scrisoarea premierului către șefa CCR, Simina Tănăsescu, susține că, fără o decizie favorabilă, România ar putea să piardă aceste fonduri esențiale. „Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026”, a specificat premierul. Această întârziere creează un climat de incertitudine în jurul reformei, afectând atât stabilitatea financiară, cât și credibilitatea instituțiilor statului.
Ape tulburi între Executiv și Justiție
Conflictul dintre Guvernul României și conducerea sistemului judiciar amorsează o tensiune care persistă de mai mult timp în societatea românească. Lia Savonea a adresat o invitație premierului Bolojan de a reafirma public respectul Executivului față de independența justiției. „Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci o condiție esențială”, a subliniat aceasta.
Pe de altă parte, Dogioiu a declarat că „adevărul nu poate constitui presiune”, insistând pe faptul că Guvernul apreciază necesitatea ca CCR să fie bine informată în luarea deciziilor sale. Totuși, acest schimb de replici ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea relațiilor între puterile statului și la modul în care acestea interacționează în contextul deciziilor cruciale care afectează societatea românească.
Așadar, conflictul public dintre Executiv și sistemul judiciar creează o atmosferă tensionată, iar impactul deciziilor viitoare se va reflecta nu doar asupra reformei pensiilor magistraților, ci și asupra credibilității și funcționării încrezătoare a instituțiilor statului.
