Guvernul României a clarificat recent detaliile legate de jalonul M59 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un aspect crucial în politica fiscală pentru domeniul auto. În centrul atenției se află modul în care se vor calcula impozitele pentru autovehicule, în condițiile în care reformarea fiscală urmărește atât stimularea unor modele mai prietenoase cu mediul, cât și bugetarea corectă a veniturilor statului. Modificările anunțate aduc în prim-plan o combinație între tradiționalele criterii bazate pe cilindree și criterii noi, cum sunt indicele de poluare, în încercarea de a descuraja utilizarea mașinilor de vechime și de a încuraja adoptarea tehnologiilor mai curate.
Taxarea în funcție de poluare, o măsură adaptată vremurilor
Deși structura de bază rămâne fidelă principiului că cilindreea este principalul factor de calcul al impozitelor, noile reguli introduc o ajustare semnificativă: costurile fiscale vor fi influențate direct și de gradul de poluare emis de autovehicule. Aceasta înseamnă că mașinile vechi, cu motoare mai nedezvoltate din punct de vedere tehnologic, vor suporta un tarif mai mare, penalizate pentru impactul lor asupra mediului. Astfel, vechile modele, ce emit niveluri ridicate de noxe, vor fi mai greu de tolermanțizat în condițiile noii fiscalități, ceea ce încurajează proprietarii să-și înlocuiască vehiculele mai vechi cu altele mai prietenoase cu mediul. În același timp, noile reglementări limitează avantajele fiscale pentru anumite categorii de mașini hibride, ceea ce a stârnit reacții mixte în rândul industriei auto și al consumatorilor.
Impact pentru șoferi și industria auto: o schimbare de paradigmă
Decizia guvernului a fost primită cu amestec de interes și îngrijorare. Pe de o parte, reprezentanții mediului spun că măsura întărește angajamentul României de a reduce poluarea, într-un context în care transporturile sunt responsabil pentru o proporție semnificativă din emisiile de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, posesorii de mașini mai vechi și producătorii auto devin precauți, temându-se de o scădere a cererii pentru anumite modele și de creșteri de costuri în domeniu.
Reprezentanții guvernului susțin că aceste măsuri sunt parte a unei strategii mai ample de reformare a fiscalității auto, menită să echilibreze necesitatea de a proteja mediul cu realitatea economică a cetățenilor. În același timp, se pregătesc pentru o perioadă de ajustare, în care notificările și clarificările legate de aplicarea acestor reguli vor continua să fie comunicate celor implicați. În acest moment, nu este clar dacă aceste modificări vor fi temporare sau vor rămâne în vigoare pe termen lung, dar perspectiva de a vedea o țară mai curată și mai adaptată noilor cerințe ecologice rămâne în centrul discuției.
Suntem în fața unei transformări structurale în politica fiscală auto
Pe măsură ce guvernul avansează cu implementarea acestor reforme, industria auto, consumatorii și autoritățile caută soluții pentru a naviga în noul cadrul fiscal. Trecerea către modele mai prietenoase cu mediul devine o prioritate, iar ajustările de lege se înscriu în cadrul unui proces mai larg de aliniere la standardele europene. În plus, la nivel european, alte state adoptă măsuri similare pentru a încuraja reducerea emisiilor, ceea ce face din România o parte integrantă a acestui efort global.
Deocamdată, perspectivele rămân deschise, urmând ca pe parcursul anului viitor să vedem ce efecte concrete vor avea aceste modificări asupra pieței auto și asupra comportamentului consumatorilor. Într-un context în care grija pentru mediul înconjurător devine o prioritate europeană și globală, măsurile guvernamentale în domeniul fiscalității auto vor juca un rol esențial în construcția unui viitor mai sustenabil pentru România.
