Guvernul României a adoptat marți o reformă administrativă ce preconizează desființarea a 6.409 posturi în administrația locală și centrală. Anunțul a fost făcut de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, care a subliniat că acest pachet legislativ are ca scop reducerea birocrației și îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor.
„Pachetul asigură mai multă descentralizare și dezvoltare rapidă pentru comunitățile locale”, a declarat ministrul, adăugând că noile măsuri vor permite autorităților locale să ia decizii directe asupra problemelor ce îi vizează pe locuitorii lor. De exemplu, primăriile vor putea decide relocarea sălilor de jocuri de noroc sau chiar interzicerea acestora pe teritoriul localității.
### Oportunități pentru comunități
Reforma vine cu promisiunea de a sprijini dezvoltarea comunităților locale, prin acces mai ușor la fonduri pentru proiecte. „Până acum, primăriile trebuiau să obțină aprobarea autorităților centrale, dar acum vor putea colabora direct cu prefecturile”, a mai spus Cseke. Aceasta pare să fie o mișcare binevenită, având în vedere dificultățile întâmpinate de multe primării în demararea unor proiecte necesare dezvoltării infrastructurii.
Un alt aspect important constă în simplificarea procedurii de preluare a imobilelor abandonate. Autoritățile locale vor putea accesa fără dificultate clădiri neutilizate, permițând astfel utilizarea acestora pentru crearea unor servicii comunitare, cum ar fi creșe sau cabinete medicale. „Clădirile renovate pot deveni un atu pentru comunități și pot răspunde nevoilor locale”, a subliniat ministrul.
### Stat mai suplu, servicii publice mai eficiente
Reforma propusă nu vizează doar administrația locală, ci și reducerea aparatului administrativ central. Numărul posturilor din cabinetele miniștrilor și demnitarilor va scădea semnificativ, cu o reducere estimată de 10% a personalului din administrația publică, cu excepția sectorului educațional și de sănătate. „Vrem să creăm un stat mai suplu, care să răspundă mai eficient nevoilor cetățenilor”, a declarat Cseke Attila.
În contextul acestor schimbări, se așteaptă ca administrațiile locale să devină mai eficiente prin flexibilizarea normelor de lucru. De pildă, un specialist în proiecte va putea activa cu jumătate de normă în mai multe primării, acoperind astfel deficitul de personal din diverse localități. Această strategie este considerată vitală pentru a maximiza resursele și a reduce cheltuielile publice.
### Ecoul acestei reforme în rândul cetățenilor
Reforma administrativă a generat diverse reacții în rândul cetățenilor. Unele voci laudă inițiativa ca fiind un pas necesar către o administrație mai eficientă și mai conectată la nevoile comunităților. Altele, însă, ridică semne de întrebare privind efectele pe termen lung ale reducerii de posturi și impactul asupra calității serviciilor publice.
Unii primari exprimă optimism față de noile reglementări, considerând că acestea le vor permite o mai mare autonomie în gestionarea fondurilor și proiectelor locale. „Avem nevoie de mai multă libertate de acțiune pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm”, a declarat un primar dintr-o comună mare.
Pe de altă parte, specialiști în domeniul administrației publice atrag atenția asupra riscurilor ce pot apărea în urma reducerii personalului. Aceștia subliniază că, fără o planificare adecvată, serviciile publice ar putea suferi, în special în zonele deja defavorizate.
Prin urmare, viitorul reformei administrative adoptate de Guvern devine un subiect de dezbatere intensă în societate, cu atât mai mult cu cât implementarea schimbărilor va necesita un efort comun din partea autorităților locale și a comunităților. Administratorii, cetățenii și decidenții politici vor trebui să colaboreze pentru a asigura că aceste măsuri se traduc în realități benefice pentru populație, nu doar în statistici pe hârtie.
