Recent, am vizionat o înregistrare de acum 31 de ani în care Sergiu Celibidache povestea unor tineri coroști studenți la Conservatorul din Iași, veniți să-l viziteze în Germania, despre deliciile gastronomiei românești. Cu o sinceritate copilărească și încercând să-și ascundă emoțiile, maestrul a întrebat, la un moment dat, dacă artiştii români cunosc anumite preparate tradiționale.
El spunea: „Ceva de care eu m-am despărțit foarte greu este șueta românească. Să stai la un șpriț și la o fleică”.
Această expresie reflectă nostalgie pentru bucătăria de acasă, între dorința de a păstra tradițiile și relaxarea unei mese românești din zilele noastre, plină de conversație și convivialitate.
