Fraudă cu algoritmi și identități false: 1,4 milioane de euro escrocați din bugetul italian, în mare parte prin înșelătorii Ruse din România
Un caz de amploare în domeniul fraudulent și al crimei economice a ieșit la iveală în Italia, unde autoritățile au descoperit o rețea bine pusă la punct, folosind inteligența artificială pentru a crea identități false și a sustrage fonduri publice în valoare de peste 1,4 milioane de euro. În centrul acestei anchete se află o escrocherie elaborate, ce a vizat în mod special sistemul de alocații unice, devastat de operațiuni frauduloase desfășurate prin depunerea de cereri fictive în numele a 59 de femei române.
Frauda modernă, alimentată de tehnologia avansată
Această fraudă trebuie înțeleasă în contextul unei evoluții digitale rapide, unde infractorii profită de tehnologiile de ultimă generație pentru a înșela sistemele oficiale. Oficiali italieni din Poliția Financiară au anunțat că întreaga operațiune a fost susținută de un software de inteligență artificială, capabil să genereze identități fictive și documente false cu un nivel de realism greu de detectat pentru sistemele tradiționale de verificare. Hackerii au folosit aceste “familie false” pentru a depune cereri de alocații, în timp ce în spatele fiecărei cereri se afla un identitate falsă – adesea cu date de naștere și informații inventate, dar complet convingătoare.
Această metodă sofisticată a permis infractorilor să creeze un lanț de identități false care, ulterior, au fost folosite pentru a primi sume importante din bugetul social italian. Potrivit anchetatorilor, gruparea a reușit să “înghețe” în conturi aproape 1,4 milioane de euro, care aveau să fie redistribuiți sau transferați în conturi definite ca fiind ilegale. În tot acest proces, criminalii au exploitata și vulnerabilitățile sistemelor informatice și procedurile administrative, reușind să păcălească controlurile de rutină.
Un fenomen tot mai răspândit, cu implicări transnaționale
Rețeaua a fost descoperită în urma unor investigații derulate de autoritățile italiene, care au urmărit toate pistele legate de fraudele cu fonduri sociale. În această anchetă s-a descoperit că în spatele escrocheriei stau persoane și grupări din Rusia, specializate în astfel de operațiuni și în colaborare cu indivizi sau grupări din România, specializați pe crearea de identități false rapide și ieftine.
De-a lungul anilor, România a devenit un punct de plecare pentru mulți infractori care operează în Europa, utilizând țara ca punct de recruting de personaje fictive, dar și ca teren propice pentru utilizarea unor rețele clandestine ce gestionează astfel de operațiuni ilegale. Autoritățile italiene și române colaborează acum pentru identificarea și destructurarea acestei rețele, însă provocarea rămâne în a ține pasul cu tehnologia și a dezvolta măsuri eficiente de prevenție și control.
Implicarea autorităților și perspectivele de combatere
Ancheta în derulare indică o nevoie acută de actualizare a procedurilor de verificare și de creștere a cooperării între state, pentru a preveni astfel de fraude. În Italia, autoritățile își propun să intensifice controalele asupra sistemelor de depunere a cererilor pentru alocații sociale și să implementeze tehnologii avansate de verificare a identităților.
De asemenea, în contextul în care aceste metode de fraudare devin tot mai sofisticate, experții subliniază că industria de securitate cibernetică trebuie să se adapteze rapid, pentru a face față noilor provocări. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a stopa fluxul de fonduri fraudate, însă cazul arată clar că infractorii nu contenesc să caute noi metode de a exploata sistemele sociale și administrative pentru profit ilegal.
Până la această oră, anchetatorii continuă investigațiile pentru a identifica și pune sub sechestru toate sumele obținute ilicit, precum și persoanele implicate. În plus, autoritățile române colaborează pentru a urmări urmăririle penale și pentru a preveni utilizarea inexactă a identităților românești în astfel de fraude, un fenomen care a devenit alarmant în contextul migrator și digital actual.
