Protests in Iran: Behind the Hashtag #FreeThePersianPeople
În ultimele săptămâni, orașele din Iran au fost zguduite de proteste masive, generând un val de activitate pe rețelele sociale, în special pe platforma X, unde hashtag-ul #FreeThePersianPeople a devenit viral. Acesta a fost însoțit de o multitudine de mesaje care proclamau un “moment decisiv” în istoria Iranului, prezentându-se ca o voce autentică a poporului iranian.
Cu toate acestea, o analiză detaliată realizată de Al Jazeera a arătat că această campanie digitală nu a avut origini interne. De fapt, sursele de informație și căile de diseminare indică faptul că majoritatea activității a fost generată de rețele externe, în principal conturi asociate cu Israel sau cercuri pro-Israel.
Amplificarea artificială a mesajelor
Analiza datelor a relevat un model de circulație „anormal” în distribuirea hashtag-ului. Din cele 4.370 de postări analizate, 94% au fost retweeturi, cu un procent neglijabil de conținut original. Numărul utilizatorilor care au creat conținut original nu a depășit 170, totuși campania a ajuns la peste 18 milioane de utilizatori. Acest decalaj vast este un semn distinctiv al operațiunilor de influență coordonată, adesea denumită „astroturfing”, prin care mesaje preambalate sunt amplificate pentru a crea iluzia unui consens public larg.
Analiza conținutului a arătat că hashtag-ul nu a fost doar o expresie a nemulțumirii sociale sau economice, ci a fost structurat într-un cadru politic rigid destinat să redefinească și să intensifice nemulțumirea. Discursul a evidențiat dezvoltările din Iran ca un “moment de colaps”, folosind dichotomii clare precum „Poporul vs. Regimul” și promovându-l pe Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, ca singura alternativă politică.
Implicarea directă a oficialilor israelieni
Campania nu s-a limitat doar la activiști anonimi; a inclus și implicarea directă a oficialilor israelieni. De exemplu, ministrul securității naționale din Israel, Itamar Ben-Gvir, a trimis un mesaj în limba persană, îndemnând oamenii să ceară „căderea dictatorului” și oferind suport protestelor. “Oamenii din Iran merită o viață liberă, eliberată de dictatorul ucigaș, Khamenei. Suntem alături de voi!” a scris el într-un tweet.
Fostul prim-ministru israelian, Naftali Bennett, a amplificat la rândul său acest mesaj, promovând un discurs de „eliberare” care s-a răspândit rapid în cadrul rețelei hashtagului. Acest tip de implicare sugerează faptul că agenda israeliană a jucat un rol crucial în modelarea narativului asupra protestelor din Iran.
Transformarea nemulțumirii într-un război ideologic
O altă caracteristică proeminentă a campaniei a fost încercarea de a transforma protestele într-un conflict ideologic. Postările prezentau guvernul iranian ca un „regim islamist opresiv” și încercau să distingă între „perse” și „musulmani”, în scopul de a izola regimul de societatea iraniană. Această strategie părea să încadreze unrestul nu doar ca o problemă economică, ci ca o confruntare civilizațională.
Pe lângă aceasta, rețelele pro-israeliene au început să facă apeluri explicite pentru intervenții externe, iar figure proeminente din politica americană au amplificat aceste mesaje, legându-le de o eventuală intervenție militară în Iran.
O operațiune politizată din umbră
Investigația a concluzionat că campania #FreeThePersianPeople nu a fost o reacție spontană la nemulțumirile interne, ci un program informațional politic construit din afara Iranului, coordonat de rețele legate de Israel și aliații săi. Această campanie a deturnat nemulțumirile legitime, reframing-ul lor într-un proiect politic mai larg, care leagă „eliberarea Iranului” de un eventual întoarcere la monarhie și de intervenția străină.
Aceste descoperiri sugerează nu doar complexitatea protestelor din Iran, dar și modul în care geopolitica modernă poate influența și manipula narațiunile locale.
