Parlamentul Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei care a atras interesul Statelor Unite, a aprobat o lege menită să limiteze dreptul cetățenilor străini de a cumpăra proprietăți pe această insulă din zona arctică, informează agenția de știri EFE.
Noua legislație stipulează că, în general, doar cetățenii, companiile sau organizațiile din Danemarca pot achiziționa terenuri și pot avea dreptul de uzufruct asupra terenurilor. În cazul persoanelor din alte țări, acestea trebuie să fi locuit și să fi plătit taxe pe insulă timp de cel puțin doi ani pentru a putea obține aceste drepturi, conform publicației groenlandeze Sermitsiaq.
Deținutul terenurilor în Groenlanda este statul, însă utilizarea anumitor terenuri și achiziția de proprietăți este permisă, transmit agențiile de presă.
Legea a fost adoptată cu 21 de voturi favorabile și șase abțineri, toate provenite din partea membrilor partidului Naleraq, un partid care sprijină obținerea unei independențe rapide și are o atitudine favorabilă consolidării relațiilor cu Statele Unite.
Noile reglementări vor intra în vigoare pe 1 ianuarie și răspund creșterii “interesului” din ultimele luni pentru cumpărarea de terenuri pe insulă de către cetățeni din alte țări.
În ultimul an, fostul președinte american, Donald Trump, și-a manifestat în repetate rânduri intenția de a obține controlul asupra Groenlandei, motivând acest lucru prin considerente de securitate națională. Acest lucru a generat critici atât din partea guvernului danez, cât și din partea conducerii Groenlandei.
Danemarca a intensificat, de asemenea, investițiile în domeniul economic și militar în insulă, care are aproximativ 57.000 de locuitori și o suprafață de 2,1 milioane de kilometri pătrați, peste 80% fiind acoperiți de ghețari.
Groenlanda depinde în mare măsură de veniturile din pescuit și de sprijinul financiar anual provenit de la Danemarca, care acoperă aproape jumătate din bugetul său total.
Insula are statut de autonomie de la sfârșitul anului 2010, recunoscând dreptul la autodeterminare, o opțiune susținută de majoritatea locuitorilor, chiar dacă sondajele indică dorința de a păstra nivelul de trai actual, fără a face compromisuri în această privință.
