Conform Digi24: Grindeanu așteaptă decizia CCR pe Legea ANI și crede că va trece testul
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat joi că așteaptă cu interes decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind Legea integrității, un jalon esențial pentru PNRR, și este încrezător că aceasta va trece de testul constituționalității. În cazul în care CCR va constata neconstituționalități, Grindeanu a promis convocarea unei noi sesiuni extraordinare pentru modificarea articolelor vizate.
„Am încercat la Parlament să suplinim lipsa de performanță a premierului demis. Am stat aproape toată perioada în sesiune extraordinară în această vară și am salvat din perspectiva noastră miliarde de euro din PNRR. Vom rămâne aici și săptămânile viitoare, până la intrarea în sesiune ordinară, în funcție de deciziile care pot veni de la Curtea Constituțională a României”, a explicat Grindeanu într-o conferință de presă.
El a subliniat importanța unei decizii clare din partea CCR luni, pentru a permite Parlamentului să acționeze în timp util. „Mă interesează luni să avem o decizie, iar CCR să ne spună dacă e constituțională sau nu, fie ce a semnalat PNL-USR, fie președintele, astfel încât să am timp să modificăm dacă e ceva de modificat, fie pe biodiversitate, fie pe legea ANI, și să ne înscriem în termenul de 31 august când trebuie ca aceste legi să fie promulgate”, a detaliat liderul social-democrat.
Grindeanu și-a exprimat convingerea că Legea integrității, în forma actuală, va fi validată de Curtea Constituțională. „Aș aștepta să văd ce va fi luni. Eu pot să spun că da (n.r. articolele criticate sunt constituționale) atât timp cât au fost votate, fiindcă altfel nu aveau votul colegilor mei și al meu în plen, dar să așteptăm luni să vedem ce iese. Dincolo de cine ar putea părea pierzător sau câștigător, mai important este să avem o decizie”, a adăugat el.
CCR analizează luni contestații la Legea ANI
Curtea Constituțională a amânat pentru luni, 17 august, pronunțarea în cazul sesizărilor depuse de PNL, USR și președintele Klaus Iohannis referitoare la Legea integrității. Două aspecte majore sunt supuse analizei CCR.
Prima contestație vizează retroactivitatea sancțiunilor, prin amendamentul cunoscut ca „Fritz”. Acesta prevede că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior intrării în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituție, argumentând că legea nu poate impune noi sancțiuni pentru fapte sau situații juridice deja încheiate sub reglementări anterioare. Această prevedere a fost percepută ca având ca țintă primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Cea de-a doua problemă ridicată se referă la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață, în urma amendamentului „Grădinaru”. Legea extinde obligația depunerii acestor declarații și către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii, fără o definire clară a acestor relații. Se susține că publicarea nominală a averilor unor persoane private, fără funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată și încalcă standardele europene. Această formă este considerată un „viciu agravat” față de o decizie anterioară a CCR, impunând răspunderea unei persoane terțe pentru obligații neasumate.
Contextul PNRR și presiunea fondurilor europene
Legea integrității este un jalon critic în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen limită de promulgare până pe 31 august. Reprezentanții PSD acuză USR și PNL că prin sesizarea CCR blochează accesul la fonduri europene în valoare de 771 de milioane de euro, pentru a-și proteja liderii.
Pe de altă parte, contestatarii susțin că integritatea nu poate fi impusă prin legi neconstituționale, date „împotriva adversarilor politici”, și că o lege viciată ar pune în pericol chiar jalonul PNRR în fața Comisiei Europene.
Sursa: Digi24
