Grecia anunță intenția de a extinde apele teritoriale, stârnind îngrijorări în Turcia
Grecia face un pas aparent surprinzător către extinderea zonelor sale maritime, o decizie ce ar putea amplifica tensiunile deja existente din nucleul disputei din estul Mării Mediterane. Ministrul de externe elen, George Gerapetritis, a declarat vineri că Atena analizează posibilitatea de a-și extinde apele teritoriale, inclusiv în zona Mării Egee, un demers cu potențial de a modifica echilibrul geopolitic din regiune. În condițiile în care Turcia a avertizat deja că orice modificare de acest gen va fi întâmpinată cu reactii de ordin militar, această mutare poate transforma situația dintr-un conflict latent într-unul acut, cu repercusiuni majore asupra stabilității regionale.
Contextul tensiunilor din Marea Egee și dinamica relațiilor bilaterale
Disputa teritorială între Grecia și Turcia nu este nouă și datează de decenii. Aceasta a fost alimentată de divergențe legate de delimitarea granițelor maritime, drepturile asupra resurselor din Marea Egee și, mai recent, de interesul crescut pentru explorarea resurselor energetice din subsolul mării. Grecia susține că are dreptul să extindă limitele apelor sale teritoriale conform Convenției ONU privind dreptul mării (UNCLOS), însă Ankara contestă această interpretare, considerând-o o provocare directă la adresa suveranității sale.
Aceasta nu este prima dată când Atena revizuiește poziția sa în privința delimitării maritime. În ultimii ani, Grecia a făcut pași importanți pentru a-și întări drepturile asupra zonelor maritime din zona sa economică exclusivă, însă extinderea oficială a apelor teritoriale este percepută ca un semnal clar de intenție de a-și revendica mai ferm resursele. În același timp, ministerul de externe elen a menționat că decizia va fi luată în consultare cu partenerii europeni și cu aliații NATO, subliniind dorința de a evita escaladări necontrolate.
Reacția Turciei și potențialele consecințe regionale
Reacția oficială a Turciei a fost una fermă. Ministrul de externe turc, Hakan Fidan, a afirmat că orice încercare de a modifica unilateral delimitările maritime va fi percepută ca o amenințare directă la adresa securității naționale și a suveranității turce. Autoritățile de la Ankara avertizează că, dacă Grecia ar merge înainte cu această decizie, va avea de-a face cu măsuri retaliatorii, inclusiv pe plan militar, ceea ce ar putea degenera într-un conflict deschis.
Această poziție durează contrarierea relațiilor dintre cele două țări, tensionate deja de luni sau chiar ani. În plus, discuțiile diplomatice pentru soluționarea disputelor au fost rare și lipsite de rezultate concrete, ceea ce face ca orice decizie unilaterale să fie resimțită ca o provocare serioasă. La nivel european și internațional, situația provoacă îngrijorare, iar diplomația continuă să păstreze un ton precaut, încercând să medieze tensiunile și să evite o escaladare.
Implicații pentru stabilitatea regională și perspectivele viitoare
Adoptarea unei poziții ferme de către Grecia privind extinderea apelor teritoriale poate avea implicații pe termen lung în ceea ce privește stabilitatea din regiunea Mediteranei. În condițiile în care resursele energetice din bazinul Mării Egee și din zona economică exclusivă a Greciei sunt tot mai explorate, riscurile de confruntare între cele două state cresc, în condițiile în care ambele părți își revendică drepturi și resurse în același spațiu maritim.
Rămâne de văzut dacă Grecia va merge mai departe cu această inițiativă sau dacă va prefera să păstreze un profil mai moderat, luând în considerare reacția țărilor vecine și a partenerilor europeni. În orice caz, momentul este unul delicat, iar implicarea altor actori regionali și internaționali va fi crucială pentru a evita o escaladare care ar putea avea consecințe grave nu doar pentru Grecia și Turcia, ci pentru întregul echilibru geopolitic al Mediteranei.
