În era digitală, aproape că nu mai există refugiu sigur pentru documentele sensibile. În ultimul an, conceptul de inteligență artificială a trecut de la niște promisiuni potențial utile la o prezență atât de explicita în serviciile cotidiene, încât controversa despre control și confidențialitate devine inevitabilă. În special, când aceste tehnici avansate pătrund în spațiul personal și profesional, între controlul în fața datelor și confortul utilizatorilor se pune o linie fină, care devine din ce în ce mai imperceptibilă.
### Funcțiile AI „invadatoare” în Google Drive și riscurile lor
Unul dintre cele mai recente exemplare ale acestei evoluții îl reprezintă integrarea tot mai agresivă a funcțiilor “smart” bazate pe sistemul Gemini în Google Drive. Acestea oferă utilizatorilor rezumate automate pentru foldere și fișiere, astfel încât găsirea informației dorite să fie mai rapidă. La prima vedere, ideea pare convenabilă; nu trebuie să mai scotocești manual printre zecile de documente pentru a ajunge la ceea ce contează cu adevărat.
Însă, problema devine evidentă dacă ne uităm dincolo de această promisiune de eficiență. Cineva care a testat această funcție afirmă că rezumatele încep să apară fără ca utilizatorul să le solicite, afectând intimitatea și controlul asupra fișierelor. În cazul PDF-urilor sau altor documente sensibile, această automatiizare poate produce o senzație de invadare, chiar dacă algoritmii nu au intenția de a compromite datele. „Rezumatele apar în față, fără să fie cerute, inclusiv pentru PDF-uri, iar senzația de lipsă a consimțământului explicit îl împinge să mute documentele sensibile în altă parte”, notează un utilizator experimentat.
### Confidențialitate sub semnul întrebării și necesitatea controlului
Deși Google susține că pentru clienții săi Workspace datele nu sunt folosite în modage generativ, și că toate procesările se realizează într-un mediu controlat, realitatea din teren este diferită. O parte din platformele de cloud mențin controlul asupra cheilor de criptare, ceea ce permite și accesul lor, chiar dacă conținutul este criptat „la repaus” sau „în tranzit”. Astfel, chiar dacă nu există intenția explicită de a folosi datele pentru dezvoltarea AI, posibilitatea ca sistemele să vadă și să interpreteze conținutul persistă, alimentând suspiciuni și neliniști în rândul utilizatorilor.
Această situație are impact direct asupra modului în care utilizatorii aleg să gestioneze documentele confidențiale. Mulți preferă să criptoze fișierele pe partea clientului, păstrând controlul cheii, sau să le stocheze local, într-un spațiu de siguranță, pentru a evita orice posibilă intruziune. În plus, tot mai mulți își organizează arhivele cu referințe clare, pentru a evita haosul pe care promitea că îl va elimina integrarea AI-ului în cloud.
### Dezavantajul opțiunii de „opție pentru respingere” și riscul pentru documentele personale
Chiar dacă pare simplu să disablezi funcțiile AI din setări, în practică această opțiune nu garantează protecție totală. Funcțiile asistate de AI sunt promovate adesea ca un „standard, inclus” pentru utilizatorii plătitori, fiind promovate în comunicările publice, dar mai puțin explicite în meniurile de configurare. În cazul documentelor personale – acte, formulare fiscale, contracte – acest lucru devine problematic, pentru că nu doar confidențialitatea devine vulnerabilă, ci și percepția asupra controlului asupra propriilor date.
Chiar dacă Google afirmă că datele din Gmail nu sunt folosite pentru antrenarea modelelor AI în anumite condiții, confuzia persistă. În plus, apariția tot mai frecventă a rezumatelor automate, a sugestiilor și a funcțiilor inteligente pe mobil amplifică îngrijorările legate de modul în care se gestionează și se interpretează aceste date, fără un control explicit din partea utilizatorului.
### Calea spre păstrarea intimității
Pentru cei ce doresc să păstreze un anumit control asupra informațiilor personale, soluția constă în recâștigarea autonomiei asupra datelor. Aceasta înseamnă verificarea setărilor din Google Drive sau Gmail, dezactivarea funcțiilor automatizate și mutarea documentelor sensibile în spații cu criptare pe partea clientului, sau chiar pe suport local, separat de cloud. De asemenea, este recomandat să păstreze backup-uri criptate offline și să folosească măsuri simple de securitate, precum autentificarea în doi pași.
Se pare că lumea digitală a făcut un pas important înspre o zonă în care controlul asupra datelor personale nu mai poate fi considerat garantat de furnizori, ci trebuie să devină responsabilitatea fiecăruia. Într-o perioadă în care tehnologia avansează rapid, iar AI-ul devine un companion invaziv, păstrarea intimității și siguranța informațiilor nu trebuie să fie decât o prioritate. În definitiv, nu AI-ul în sine este problema, ci modul în care ține loc de un control activ asupra propriului spațiu digital.
