Deputatul Gigel Știrbu acuză dur guvernul Ciolacu de îndatorare excesivă și gestionare irresponsabilă a rapoartelor financiare ale României
Nordul politica românească a fost zguduit din temelii de declarațiile dure ale deputatului PNL, Gigel Știrbu, care acuză guvernul condus de Marcel Ciolacu de o gestionare iresponsabilă a datoriei publice. Într-un discurs susținut recent, parlamentar liberal a criticat fără menajamente tendința actualei administrații de a crește nivelul îndatorării fără o strategie clară, în timp ce economia țării se află sub presiunea unor provocări interne și externe.
Creșterea deficitului și riscul asupra stabilității financiare
Gigel Știrbu afirmă că România a trecut, sub guvernarea Ciolacu, pragul de 60% din PIB al datoriei publice, un nivel care, în opinia sa, riscă să pună în pericol stabilitatea economică a țării. “60% din PIB – pragul pe care guvernarea Ciolacu l-a trecut fără responsabilitate, România a depășit pragul, și asta într-un context economic delicat”, a declarat oficialul liberal. El adaugă că acest nivel de îndatorare nu este doar un indicator economic, ci și un semnal de alarmă pentru faptul că țara se află pe o pantă periculoasă, cu consecințe pe termen lung pentru fiecare român.
De altfel, această creștere a datoriei publice la niveluri considerate critice a fost însoțită de o serie de măsuri fiscale și politice care, în opinia criticilor, pare a fi orientată mai mult spre beneficiile pe termen scurt ale unor alegeri decât spre sustenabilitatea pe termen lung a bugetului național. Îngrijorările legate de o potențială escaladare a deficitului și riscul de creștere a fibrei inflației sunt auzite din ce în ce mai des în rândul experților economici independenți.
Politica electorală și prioritățile guvernului
Potrivit deputatului PNL, actuala guvernanță pare să fie mai preocupată de câștigarea de voturi și de imaginea politică, decât de consolidarea sănătății economice a țării. “Se pare că tot ce contează pentru acești politicieni este să dea bine în fața alegătorilor, chiar dacă asta înseamnă să împrumuți mai mult decât poți suporta sau să compromiți viitorul fiscal al României”, avertizează Știrbu.
Contextul economiei românești, însă, este complicat: creșterile de cost ale materiilor prime, inflația în creștere și incertitudinile generate de conflictul din Ucraina sunt numai câteva dintre factorii care complică gestionarea finanțelor publice. În aceste condiții, un nivel al datoriei atât de ridicat nu face decât să amplifice riscurile, inclusiv potențialul de a limita capacitatea de a răspunde rapid și eficient la situații de criză sau de a susține proiecte esențiale pentru dezvoltarea durabilă.
Ce urmează pentru economia României?
Economiștii avertizează că, dacă nu vor fi luate măsuri ferme și responsabile, România poate ajunge într-un punct critic, unde finanțele publice vor fi compromise pe termen lung. Deja, creditele externe și garantarea datoriilor pentru investiții majore necesită o gestionare prudentă, un lucru despre care însă opinia publică și politicienii de opoziție consideră că guvernul actual a făcut alegeri greșite.
În timp ce ministrul Finanțelor încearcă să elimine temerile prin promovarea unor măsuri de echilibrare fiscală, declarațiile lui Gigel Știrbu sunt un semnal clar că multe voci din spațiul politic și economic românesc cer o reevaluare urgentă a direcției în care se îndreaptă țara. Cu fiecare zi ce trece, întrebarea rămâne: va reuși România să controleze amploarea îndatorării și să pună bazele unei creșteri sustenabile, sau riscă să-și sacrifice stabilitatea economică pentru câștiguri politice pe termen scurt? Răspunsul la această dilemă va fi, fără îndoială, crucial pentru viitorul țării.
