România a introdus oficial cartea electronică de identitate (CEI), un pas important în adaptarea la standardele europene în domeniul digitalizării serviciilor publice. Acest nou document de identitate, menit să faciliteze atât autentificarea digitală, cât și accesul la servicii online, reprezintă o modernizare a modalităților tradiționale de identificare, dar nu înlocuiește complet buletinul fizic. În contextul implementării treptate, CEI devine o componentă esențială pentru evoluția digitalizării administrative, însă utilizatorii trebuie să aibă clar în vedere limitele actuale ale sistemului.
Cartea electronică de identitate și funcțiile sale practice
CEI integrează, pe lângă rolul clasic de act de identitate, un cip securizat, care permite autentificarea digitală, dar și utilizarea unor servicii online în condiții de siguranță. Cu toate acestea, această carte electronică nu este un „portofel digital european” complet, ci o soluție punctuală, destinată să faciliteze verificarea datelor și autentificarea cu ajutorul unor aplicații dedicate. În prezent, statul român oferă două soluții distincte pentru a lucra cu aceste noi acte de identitate, fiecare adaptată unui tip de dispozitiv: pentru telefoane mobile și pentru calculatoare.
Aplicațiile oficiale și modul de utilizare corectă
Pentru citirea datelor stocate în cipul CEI, Ministerul Afacerilor Interne a dezvoltat aplicația oficială RO CEI Reader, destinată telefoanelor compatibile cu tehnologia NFC. Instalația și activarea acesteia sunt simple, iar pentru accesarea datelor, utilizatorul trebuie să apropie buletinul electronic de telefon și să introducă codurile de securitate, precum PIN sau CAN, necesare pentru protecția datelor. În acest fel, utilizatorii pot verifica și consulta informațiile cu privire la identitatea lor digitală, fără a le transmite automat către alte sisteme.
Pe partea de desktop, există aplicația IDPLUGMANAGER, destinată celor care au nevoie de funcții avansate, precum autentificarea electronică sau semnarea digitală. Aceasta require un cititor de carduri compatibil, iar utilizatorii pot astfel să acceseze platforme oficiale și servicii de administrație în condiții de securitate ridicată. Este esențial ca aceste aplicații să fie descărcate doar din surse oficiale, iar dispozitivele folosite să fie actualizate și protejate pentru a evita orice risc de compromitere a datelor personale.
Implementarea graduală și limitele actuale ale sistemului
Deși introducerea CEI marchează un progres considerabil în digitalizarea administrației, este important să înțelegem că, în momentul de față, documentul nu înlocuiește complet buletinul fizic. Mai mult, nu include toate funcțiile Promise de platforma europeană de identitate digitală, care urmează să fie implementate în viitorul apropiat. În această etapă, cartea electronică de identitate devine un instrument util pentru identificare și verificare rapidă, dar nu pentru portofelul digital complet, așa cum va fi el conceput în cadrul Uniunii Europene.
Folosirea corectă a acestor tehnologii poate duce la reducerea birocrației și creșterea nivelului de securitate în gestionarea datelor personale, însă toate aceste beneficii se vor materializa numai dacă utilizatorii respectă instrucțiunile oficiale și își păstrează confidențialitatea codurilor de securitate. La nivel de perspectivă, evoluția continuă a proiectului digital european și integrarea mai aprofundată a CEI în sistemul administrativ vor fi decisive pentru ca România să fie la curent cu cele mai recente standarde digitale. În prezent, însă, aceste instrumente rămân o etapă de tranziție, dar una esențială pentru construirea unei societăți mai moderne, eficiente și securizate.
