Conform Mediafax: Temperaturi record în oceane, semnale de alarmă pentru climă
Autoritatea Națională pentru Cercetare atrage atenția asupra unor observații recente ce oferă indicii clare despre transformările prin care trece sistemul climatic global. Un nou record de temperatură a fost înregistrat în oceanele lumii, în timp ce Groenlanda continuă să piardă masiv din suprafața de gheață.
Record de 21,1 grade Celsius în oceane
Temperatura medie zilnică a suprafeței oceanului, în regiunile cuprinse între 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică, a atins la 22 august valoarea de 21,1 grade Celsius. Aceasta este cea mai ridicată valoare înregistrată în seria de date care începe în 1979, depășind precedentul record de 21,09 grade, stabilit în martie 2024. Fenomenul survine în contextul dezvoltării unui episod El Nino în Pacificul tropical.
Momentul producerii acestui record este considerat neobișnuit de către specialiști, deoarece temperatura medie a suprafeței oceanelor atinge de obicei maximul anual în lunile martie-aprilie, nu în august. Oceanele joacă un rol esențial în absorbția surplusului de căldură acumulat în sistemul climatic, iar încălzirea lor poate favoriza apariția valurilor de căldură marine, poate afecta ecosistemele fragile și poate contribui la intensificarea unor fenomene meteorologice extreme.
Groenlanda a pierdut o suprafață de gheață de 76 km²
Un alt eveniment notabil a avut loc la 4 august, când aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba plutitoare a ghețarului Petermann, situat în nord-vestul Groenlandei, s-au desprins și au ajuns în Oceanul Arctic. Acest episod, observat cu ajutorul sateliților Copernicus Sentinel-1, marchează cea mai mare pierdere de gheață plutitoare suferită de acest ghețar după anul 2012 și reprezintă cel mai important fenomen de desprindere de gheață din Arctica după 2020. Grosimea gheții desprinse poate ajunge la aproximativ 150 de metri.
Cercetători români investighează secretele climei în stalagmitele Carpaților
Transformările climatice actuale sunt analizate și în raport cu stabilitatea circulației meridionale de răsturnare din Atlantic (AMOC). Un studiu publicat în Nature Climate Change, citat de Autoritatea pentru Cercetare, sugerează că stabilitatea acestui sistem depinde atât de amploarea încălzirii globale, cât și de rapiditatea cu care aceasta se produce. O creștere accelerată a temperaturilor ar putea împinge sistemul către un prag critic la temperaturi mai reduse comparativ cu o încălzire lentă.
România contribuie activ la cercetarea acestor mecanisme prin studiile desfășurate la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române. Cercetători precum Silviu Constantin și Virgil Drăgușin utilizează stalagmitele din peșterile Carpaților pentru a reconstitui evoluția climei nord-atlantice de acum mii, chiar zeci de mii de ani. Un exemplu relevant este arhiva climatică din Peștera Cloșani, care oferă informații prețioase despre schimbările climei și ale circulației atmosferice din trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord. Datele provenite din sateliți, măsurătorile oceanice și aceste arhive naturale indică, din perspective diferite, o transformare climatică ale cărei efecte se acumulează constant în timp.
Sursa: Mediafax
