Conform Economistul.ro: Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism față de China din Europa, conform unui sondaj al European Council on Foreign Relations (ECFR). Șase din zece susținători ai partidelor aflate la guvernare, CDU/CSU și SPD, consideră Beijingul un rival sau un adversar. Această percepție publică divergence semnificativ de la cea din alte state europene, unde China este adesea văzută ca un partener necesar.
Industria auto, în prima linie a tensiunilor
Industria auto germană se află în centrul presiunilor comerciale dintre Germania și China. Berlinul se confruntă cu dificultatea de a echilibra protejarea producției europene cu menținerea relațiilor economice esențiale cu Beijingul. Analiza ECFR indică faptul că industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar tendința de reducere a ocupării se menține cu un ritm de circa 10.000 de posturi pe lună.
Scepticism european și tranziție energetică
În Italia și Spania, majoritățile susținătorilor partidelor de guvernământ consideră China un partener necesar sau chiar un aliat, cu 56% în Italia și 65% în Spania. Publicul francez se apropie cel mai mult de poziția sceptică germane. În ciuda acestor tensiuni, susținerea publică pentru investițiile în energie regenerabilă rămâne puternică. 57% dintre germanii intervievați susțin astfel de investiții, iar la nivel european această proporție ajunge la 61%. Aceasta sugerează o oportunitate pentru Germania de a adopta o abordare mai fermă față de dependențele economice de China, fără a sacrifica tranziția energetică.
Sondajul a fost realizat în mai 2026 în 15 țări europene, incluzând 19.481 de respondenți. În Germania au fost intervievați 2.138 de persoane. Rezultatele apar într-un context în care politica germană față de China este supusă unor presiuni economice considerabile. Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au cerut recent Comisiei Europene măsuri mai ferme și o utilizare accelerată a instrumentelor de apărare comercială împotriva Chinei, însă Germania nu s-a alăturat acestui demers, preferând să continue consolidarea relațiilor industriale cu Beijingul. Cu toate acestea, autorii analizei observă o modicare incipientă a atitudinii Berlinului, care începe să nu mai blocheze o abordare europeană mai fermă și acceptă prudent inițiative de reducere a dependențelor și de protejare a industriilor europene.
Consiliul European din iunie a subliniat necesitatea accelerării măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a Uniunii Europene. Liderii europeni au susținut tranziția curată și decarbonizarea, solicitând progrese suplimentare pentru reînnoirea industriei europene. Industria auto este considerată cel mai expus sector la presiunea concurențială, pe fondul câștigării de cotă de piață de către producătorii chinezi atât pe plan intern, cât și internațional. Această situație modifică relația tradițională dintre politica industrială germană și China.
Relații economice sub presiune și securitate cibernetică
Pe lângă competiția comercială, presiunea asupra relațiilor germano-chineze vine și din alte direcții. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități și persoane implicate în atacuri cibernetice asupra statelor membre, inclusiv două companii din China. Una dintre acestea a fost asociată cu compromiterea a peste 65.000 de dispozitive în șase state membre între 2022 și 2023. Pentru Germania, schimbarea percepției publice intervine într-un context complex, unde relația cu Beijingul cuprinde simultan comerț, investiții, concurență industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice. ECFR consideră că guvernul german ar putea utiliza acest context pentru a susține o abordare europeană mai fermă, care să combine electrificarea economiei cu investiții în industria europeană și reducerea dependențelor.
Sursa: Economistul.ro
