Conform Economistul.ro: Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism față de China dintre cele 15 țări europene analizate într-un sondaj recent, 60% dintre susținătorii principalelor partide de guvernământ, CDU/CSU și SPD, considerând Beijingul un rival sau un adversar.
Industria auto și presiunile economice
Această percepție publică survine într-un context de presiuni economice tot mai mari asupra politicii germane față de China. Industria auto, un pilon al economiei germane, se confruntă cu pierderea cotelor de piață atât pe plan intern, cât și internațional, în fața concurenței tot mai acerbe a producătorilor chinezi de vehicule electrice și baterii. Această situație amplifică dezbaterea privind dependențele economice și necesitatea protejării industriilor europene.
Industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar analiza sugerează o continuare a reducerii ocupării cu aproximativ 10.000 de posturi pe lună. Acest declin industrial alimentează dorința pentru o abordare economică mai fermă față de China.
Schimbări în politica europeană
În timp ce Germania a manifestat anterior reticență în adoptarea unor măsuri comerciale europene mai stricte împotriva Chinei, poziția sa pare să se modifice prudent. Țări precum Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au cerut recent Comisiei Europene măsuri mai energice și utilizarea rapidă a instrumentelor de apărare comercială. Germania nu s-a alăturat direct acestui demers, dar acceptă inițiative menite să reducă dependențele economice.
Consiliul European din iunie a subliniat necesitatea accelerării măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a UE, prin continuarea tranziției curate și decarbonizării, precum și prin reînnoirea industriei europene.
Sprijin pentru tranziția energetică
Percepția negativă asupra Chinei nu se traduce printr-o respingere a tranziției energetice. Un sondaj arată că 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă și continuarea electrificării economiei. La nivelul celor 15 țări europene analizate, proporția ajunge la 61%. Aceasta sugerează posibilitatea combinării tranziției energetice cu reducerea dependenței de furnizori chinezi, prin susținerea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și bateriile.
Analiza European Council on Foreign Relations (ECFR) indică faptul că opinia publică din Germania oferă guvernului spațiu politic pentru o abordare mai fermă față de dependențele economice, fără riscul unei reacții negative din partea electoratului. Totuși, autorii avertizează împotriva amânării unor decizii, sugerând că deteriorarea competitivității industriale ar putea genera costuri politice pe termen lung.
Sursa: Economistul.ro
