Conform Economistul.ro: Germania se confruntă cu un scepticism crescând la adresa Chinei, 60% dintre susținătorii principalelor partide de guvernare, CDU/CSU și SPD, considerând Beijingul un rival sau chiar un adversar. Acest nivel de neîncredere este cel mai ridicat dintre cele 15 țări europene incluse într-un sondaj recent al European Council on Foreign Relations (ECFR). Situația indică o posibilă schimbare de paradigmă în politica germană, sub presiunea problemelor economice și a concurenței internaționale.
Industria auto, în prima linie a tensiunilor
Industria auto germană, un pilon al economiei naționale, se află în centrul presiunilor comerciale dintre Germania și China. Producătorii germani se confruntă cu pierderea cotelor de piață pe piața chineză, dar și cu concurența acerbă a producătorilor chinezi pe piețele europene și globale. Acest context, combinat cu pierderi semnificative de locuri de muncă în sectorul prelucrător, unde aproximativ 420.000 de posturi au dispărut între 2019 și 2025, determină o reevaluare a relației economice cu Beijingul.
Sondajul ECFR, realizat în mai 2026 și incluzând peste 19.000 de respondenți, dintre care peste 2.100 în Germania, arată o divergență semnificativă față de alte state europene. În timp ce în Italia și Spania majorități considerabile văd China ca pe un partener necesar sau un aliat, în Germania percepția negativă domină. Această atitudine publică oferă guvernului german spațiul politic necesar pentru a adopta o abordare mai fermă față de dependențele economice.
O tranziție energetică cu noi provocări
În ciuda scepticismului crescând față de China, sprijinul public pentru tranziția energetică rămâne puternic. 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, un procent similar cu media celor 15 țări europene, unde ajunge la 61%. Această dualitate sugerează posibilitatea ca Germania să combine obiectivele de decarbonizare cu o reducere a dependenței de furnizorii chinezi. Dezvoltarea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și producția de baterii ar putea limita apariția unor noi vulnerabilități în fața Beijingului.
Pe fondul acestor evoluții, Berlinul pare să își modifice poziția. Autorii analizei ECFR notează că Germania nu mai blochează o abordare europeană mai fermă și acceptă prudent inițiative menite să reducă dependențele și să protejeze industriile europene. Consiliul European din iunie a subliniat necesitatea accelerării măsurilor pentru consolidarea competitivității și a securității economice a UE, un semnal clar în direcția unei strategii recalibrate.
Problemele nu se limitează la comerțul bilateral. La începutul anului 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice. Una dintre acestea a fost asociată cu compromiterea a peste 65.000 de dispozitive în șase state membre între 2022 și 2023, indicând riscuri de securitate suplimentare din partea Beijingului.
Analiza ECFR sugerează că guvernul german ar putea valorifica acest context pentru a promova o politică europeană mai robustă, care să integreze tranziția energetică cu investițiile în industria autohtonă și diversificarea surselor. Deteriorarea competitivității industriale, dacă nu este adresată, ar putea genera costuri politice pe termen lung pentru guvernele europene.
European Council on Foreign Relations este un think tank european independent, ale cărui publicații reflectă opiniile autorilor. Analiza despre Germania și China este semnată de Nele Anders și Nina Schmelzer și se bazează pe rezultatele unui sondaj amplu realizat în luna mai 2026.
Sursa: Economistul.ro
