Conform Economistul.ro: Germania, tot mai sceptică față de China
Un sondaj recent realizat la nivel european indică o creștere a neîncrederii în China din partea populației germane, inclusiv a susținătorilor marilor partide de coaliție. Guvernul german se confruntă cu o dilemă complexă, încercând să echilibreze protejarea industriei europene cu menținerea relațiilor economice vitale cu Beijingul.
Industria auto, în prima linie a tensiunilor comerciale
Industria auto germană pare să fie cel mai expusă sectorului la presiunile comerciale dintre Germania și China. Producătorii chinezi câștigă teren pe piețele internaționale, inclusiv în Europa, punând presiune pe companiile tradiționale germane. În paralel, industria prelucrătoare din Germania a pierdut un număr semnificativ de locuri de muncă în ultimii ani, iar tendința ar putea continua.
Conform analizei European Council on Foreign Relations (ECFR), șase din zece susținători ai partidelor CDU/CSU și SPD, care formează actuala coaliție germană, consideră China un rival sau chiar un adversar. Această atitudine reflectă un scepticism mai ridicat comparativ cu alte 15 țări europene incluse în același sondaj. În contrast, în țări precum Italia și Spania, majoritatea respondenților văd China fie ca un partener necesar, fie ca un aliat.
Situația economică a Germaniei contribuie la această percepție. Industria prelucrătoare a țării a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar estimările indică o continuare a declinului cu circa 10.000 de posturi lunar. Acest context economic fragil pare să influențeze atitudinea publicului față de partenerii comerciali externi.
Navigând între protecție economică și relații globale
Autorii analizei ECFR sugerează că sprijinul public din Germania pentru o poziție mai fermă față de China ar putea oferi guvernului spațiu politic pentru a adopta măsuri mai restrictive. Totuși, Berlinul se află într-o poziție delicată, încercând să protejeze producția europeană fără a deteriora relațiile economice cu Beijingul. Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au cerut recent Comisiei Europene măsuri comerciale mai stricte împotriva Chinei, dar Germania nu s-a alăturat inițial acestor demersuri.
Cu toate acestea, poziția Berlinului pare să se nuanțeze. Germania a început să susțină inițiative menite să reducă dependențele economice și să protejeze industriile europene. Consiliul European din iunie a subliniat necesitatea accelerării măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a UE.
Un aspect interesant este legătura dintre tranziția energetică și percepția asupra Chinei. 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, iar la nivel european, acest procent ajunge la 61%. Aceasta sugerează o oportunitate pentru Germania de a combina obiectivele verzi cu dezvoltarea industriei interne și reducerea dependenței de furnizorii chinezi în sectoare cheie precum energia eoliană și bateriile.
Analiza subliniază că percepția negativă a Chinei nu implică neapărat o dorință de ruptură completă a legăturilor economice. Germania și China rămân interconectate prin comerț, investiții și lanțuri industriale complexe, iar o separare bruscă ar genera costuri semnificative. Abordarea europeană se concentrează mai degrabă pe reducerea riscurilor în sectoarele strategice, diversificarea furnizorilor și consolidarea capacităților industriale europene.
Pe lângă provocările economice, Germania se confruntă și cu probleme de securitate. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități din China implicate în atacuri cibernetice asupra statelor membre. Această situație completează tabloul unei relații complexe, marcată de comerț, investiții, concurență industrială, securitate cibernetică și riscuri tehnologice. ECFR consideră că guvernul german ar putea folosi contextul actual pentru a susține o politică europeană mai fermă, care să combine tranziția energetică cu investiții în industria europeană și reducerea dependențelor.
Sondajul European Council on Foreign Relations a fost realizat în mai 2026 în 15 țări europene, incluzând 19.481 de respondenți. Analiza a fost publicată pe 6 august 2026.
Sursa: Economistul.ro
