Conform Economistul.ro: Germania resimte o reticență tot mai accentuată față de China, unde majoritatea susținătorilor partidelor de guvernământ, CDU/CSU și SPD, consideră Beijingul un rival sau un adversar. Acest scepticism plasează Germania în fruntea celor 15 țări europene incluse într-un amplu sondaj al European Council on Foreign Relations (ECFR), care examinează percepțiile publice asupra relațiilor economice cu China.
Industria germană sub presiune și schimbarea de viziune
Situația industriilor germane, în special a sectorului auto, se află în centrul acestor presiuni. Analiza ECFR subliniază că industria prelucrătoare din Germania a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, cu o tendință alarmantă de a continua scăderea cu circa 10.000 de posturi lunar. Producătorii germani se confruntă cu pierderi pe piața chineză și cu o concurență acerbă din partea companiilor chineze pe piețele europene și internaționale. Această realitate economică a determinat o reevaluare a relației tradiționale bazată pe accesul la piața chineză și integrarea în lanțurile de producție.
În contrast cu Germania, țări din sudul Europei, precum Italia și Spania, prezintă o imagine diferită. În Italia, 56% dintre respondenți văd China drept un partener necesar sau un aliat, în timp ce în Spania această proporție ajunge la 65%. Publicul francez se situează, conform analizei, mai aproape de poziția sceptică a germanilor. Sondajul ECFR, realizat în mai 2026, a inclus peste 19.000 de respondenți din 15 țări europene, dintre care peste 2.100 în Germania.
Spațiu politic pentru o abordare mai fermă
Potrivit autorilor analizei ECFR, opiniile cetățenilor germani oferă guvernului de la Berlin un spațiu politic pentru a adopta o poziție mai fermă față de dependențele economice de China. Această perspectivă nu contravine susținerii pentru tranziția energetică. Datele indică faptul că 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, un procent similar cu media europeană de 61%.
Această convergență între sprijinul public pentru energia verde și scepticismul față de China ar putea permite Berlinului să combine tranziția energetică cu consolidarea industriei europene. ECFR sugerează că dezvoltarea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și producția de baterii ar putea limita apariția unor noi dependențe față de China în sectoarele create de tranziția energetică.
Aceste evoluții survin într-un context european mai larg, unde Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au cerut Comisiei Europene măsuri comerciale mai ferme împotriva Chinei. Germania, deși inițial reticentă, pare să își modifice poziția, acceptând prudent inițiative menite să reducă dependențele și să protejeze industriile locale.
Pe lângă presiunile economice, relația cu Beijingul este marcată și de alte tensiuni. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități și persoane chineze implicate în atacuri cibernetice asupra statelor membre, una dintre companii fiind asociată cu compromiterea a peste 65.000 de dispozitive în șase țări. Aceste multiple fațete ale relației germano-chineze indică o complexitate crescândă a deciziilor politice pe viitor.
Sursa: Economistul.ro
