Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat oficial intenția de a accelera procesul legislativ prin care se va restricționa accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, în încercarea de a proteja sănătatea și buna dezvoltare a tinerilor. Măsura, care are drept scop intrarea în vigoare încă din startul anului școlar următor, în septembrie, marchează un pas important în eforturile mondiale de a limita expunerea excesivă a minorilor la mediul digital. Macron a solicitat guvernului să lanseze cauzele procedurale urgent, pentru ca legea să poată fi implementată cât mai rapid posibil, subliniind importanța protecției emoționale și cognitive a tinerilor de pe platformele sociale.
Acțiunea guvernamentală vine ca un răspuns la îngrijorările tot mai acute legate de efectele nocive ale rețelelor sociale asupra minorilor. Într-un videoclip publicat de BFMTV, Macron a spus: „Am cerut guvernului să lanseze procedura accelerată, astfel încât procesul să se desfășoare cât mai repede posibil. Este un mesaj foarte clar: creierele copiilor și adolescenților noștri nu sunt de vânzare. Emoțiile lor nu sunt de vânzare și nu trebuie manipulate, fie de platformele americane, fie de algoritmii chinezi”. Declarațiile sale reflectă preocuparea liderului francez cu privire la impactul rețelelor sociale asupra sănătății mentale a tinerului, precum și dorința de a crea o legislație strictă pentru a limita accesul copiilor la aceste platforme.
Dezbaterea legislativă se numără printre cele mai importante mișcări naționale din ultimele luni, întrucât, după adoptarea de către Australia a unei legi similare în decembrie anul trecut, lumea a urmărit îndeaproape riscurile și beneficiile restricțiilor în domeniu. Astfel, pentru prima dată la nivel mondial, o țară a impus interdicții clare pentru minorii sub 16 ani, ceea ce a dus la dezactivarea a peste 4,7 milioane de conturi. Această măsură a fost întâmpinată cu scepticism de către companii și susținători ai libertății digitale, dar și cu admirație din partea celor care consideră că protecția tinerilor trebuie să fie prioritatea numărul unu.
Contextul internațional evidențiază o tendință clară de a restricționa accesul minorilor la mediul online. În timp ce în Australia aceste restricții s-au aplicat sub vârsta de 16 ani și au avut un efect direct, în Franța și alte țări europene ceva mai multe discuții și cercetări aduc în prim-plan necesitatea unor măsuri similare. Digitalizarea rapidă, creșterea utilizării rețelelor sociale și riscurile asociate, precum cyberbullyng-ul, dependența digitală și manipularea prin algoritmi, se află în centrul acestor inițiative legislative.
Deși nu toate țările au adoptat măsuri atât de restrictive, presiunea societății civile, experților în sănătate mentală și autorităților de reglementare devine tot mai mare. În plus, unele cercetări indică faptul că, dacă la nivel mondial s-ar implementa restricții similare, numărul de conturi activate în mod inadecvat pentru copii s-ar reduce semnificativ, contribuind astfel la crearea unui mediu digital mai sigur pentru cei mici.
Perspectiva legislativă franceză, care urmărește să intre în vigoare la începutul anului școlar următor, trebuie să fie completată de campanii de informare și educare pentru părinți și elevi. Doar printr-o abordare holistică, combinată cu reguli stricte și conștientizare, poate fi reușită protejarea sănătății emoționale și mentale a tinerelor generații.
În timp ce în România și alte țări europene discuțiile privind restricțiile pentru rețelele sociale ale minorilor abia încep să câștige viteză, cazul Franței și exemplul Australiei arată că măsuri ferme pot avea un impact semnificativ. Următorii pași vor fi, probabil, adaptările legislative și la nivel național, încercând să găsească un echilibru între libertate și protecție, într-un context în care tehnologia evoluează rapid, iar riscurile pentru tineri devin tot mai evidente.
