Germania și Franța propun Ucrainei o aderare „simbolică” la UE, excluzând subvențiile agricole și drepturile de vot, spre nemulțumirea Kievului
Germania și Franța au venit cu o propunere pentru Ucraina care nu corespunde așteptărilor Kievului privind o aderare rapidă la Uniunea Europeană. Cele două țări sugerează o fază de preaderare cu beneficii „simbolice”, care exclude subvențiile agricole și drepturile de vot, în cazul unui posibil acord de pace cu Rusia. Decizia vine în contextul în care președintele Volodimir Zelenski vede aderarea la UE ca un punct central al oricărui acord de pace. El are ca obiectiv aderarea țării sale la blocul comunitar până în 2027.
Reacțiile Kievului la propunere
Propunerile franco-germane au stârnit dezamăgire în rândul oficialilor ucraineni. Aceștia consideră că formularea nu oferă beneficiile reale pe care le-ar aduce o apartenență deplină la UE. Un oficial ucrainean a descris această formă de aderare ca fiind o „apartenență din umbră”. El a subliniat că Kievul are nevoie de o ofertă corectă și de o securitate reală din partea UE.
Taras Kachka, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană, a declarat că sunt menținute contacte cu Paris, Berlin și alte capitale europene, arătând că negocierile sunt încă în desfășurare. Totuși, propunerile par a nu satisface aspirațiile Ucrainei de a obține un statut privilegiat în procesul de aderare.
Detaliile propunerilor franco-germane
Germania susține acordarea statutului de „membru asociat” Ucrainei. În acest cadru, Kievul ar putea participa la reuniunile ministeriale și la cele ale liderilor europeni, dar nu ar avea drept de vot. De asemenea, nu ar beneficia de aplicarea automată a bugetului comun al UE. Franța propune un „statut de stat integrat”. Acest lucru ar amâna accesul la Politica Agricolă Comună și finanțări europene, cum ar fi politica de coeziune, pentru o fază ulterioară aderării.
Propunerile vin după respingerea conceptului de „extindere inversă” promovată de Comisia Europeană. Aceasta prevedea acordarea statutului de membru deplin Ucrainei fără îndeplinirea tuturor criteriilor. Diferența majoră dintre abordarea Comisiei, și cele franceze și germane, constă în momentul în care Ucraina ar putea să se autointituleze membru al UE și ar putea dobândi dreptul de vot în consiliile decizionale ale Uniunii.
Franța solicită un referendum înainte de aderarea oricărui nou membru la UE. Subvențiile agricole substanțiale ale UE în cadrul Politicii Agricole Comune și fondurilor regionale, care reprezintă aproximativ două treimi din bugetul UE, ar urma să fie amânate pentru o fază post-aderare. O versiune mai lejeră a aderării ar putea include clauza de apărare reciprocă a UE, considerată un beneficiu major pentru Ucraina.
