Fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte, cunoscută pentru implicarea sa activă în controversaii legale legate de redresarea proceselor electorale din România, a depus recent o plângere la Tribunalul Botoșani, solicitând acces la diplomele de studii ale președintelui țării, Nicușor Dan. Această acțiune vine pe fondul nemulțumirii față de răspunsurile primite de la Universitatea din București, pe care le consideră insuficiente referitoare la parcursul educațional al actualului lider al statului.
Operațiuni juridice și întrebări despre legitimitate academică
Axinte, care s-a pensionat în 2022 după o carieră de peste două decenii în justiție, și-a îndreptat atenția spre verificarea veridicității informațiilor publice legate de studiile lui Nicușor Dan. În special, fostul magistrat vrea să confirme dacă actualul președinte a fost înmatriculat la Facultatea de Matematică a Universității din București între 1989 și 1992 și dacă a finalizat cu succes studiile. Mai mult, Axinte solicită acces la copie după foaia matricolă și diploma de licență a președintelui, pentru a putea verifica dacă aceste documente corespund realității.
„Noi toți avem dreptul să cunoaștem adevărul despre studiile făcute de actualul președinte al României. Există niște neconcordanțe, atât pe site-ul oficial al campaniei electorale, în care afirmă că a absolvit Facultatea de matematică a Universității București. Neconcordanța este între această afirmație personală de pe site, pentru că este pusă la persoana I singular, și CV-ul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților”, a declarat Axinte pentru o agenție de presă.
Intriga sta în diferențele observate între declarațiile publice ale lui Nicușor Dan și informațiile prezentate oficial, ceea ce a determinat-o pe fostă judecătoare să ceară clarificări directe prin intermediul instanței. Axinte susține că a observat și diverse suprapuneri în timpul studiilor, menționând că președintele ar fi fost simultan student la Ecole Normale Superieur, masterand și doctorand, în aceeași perioadă, precum și că a beneficiat de un atestat de echivalare a diplomei obținute în Franța cu cea de la o universitate românească.
Implicarea politică și cariera anterioară a judecătoarei
Lăcrămioara Axinte, cu o carieră în justiție începută în 2003, a fost pregătită pentru o poziție în înalta curte a țării, fiind propusă de Alianța pentru Unirea Românilor pentru un post de judecător la Curtea Constituțională. În trecut, ea a ocupat funcții de judecător și vicepreședinte la Tribunalul Botoșani, iar activitatea sa profesională a fost influențată de angajamentele sale în domeniu.
În spațiul public, Axinte a devenit cunoscută pentru implicarea în promovarea contestării deciziei Curții Constituționale din 2024, care a invalidat alegerile prezidențiale. În aprilie 2025, ea a distribuit instrucțiuni pentru contestarea hotărârii, afișate pe un site denumit „Turul 2 înapoi”, în plină valuri de cereri de anulare sau contestare a deciziei CCR. La acea vreme, peste o sută de cereri erau înregistrate la curțile de apel din România în încercarea de a reda legitimitatea scrutinului.
În contextul acestor evenimente, acțiunea lui Axinte de a solicita informații despre trecutul academic al lui Nicușor Dan nu trebuie privită doar ca o simplă verificare administrative, ci ca parte a unei lupte simbolice pentru transparența și veridicitatea informațiilor publice. La momentul actual, dosarul se află în examinare, iar decizia instanței va putea influența percepția publică asupra statutului academic al liderului țării. Răspunsul oficial al universității, așteptat în această săptămână, va clarifica dacă afirmațiile lui Nicușor Dan privind educația sa corespund realității sau dacă rămâne doar o pledoarie politică.
Pe fondul unei societăți tot mai interesate de integritatea informațiilor din sfera publică, astfel de incidente pot avea implicationi pe termen lung pentru încrederea în liderii politici și transparența sistemului educațional. În timp ce dosarul încă se află în curs de judecată, rămâne de văzut dacă transparența solicitată de Axinte va fi asigurată sau dacă va alimenta și mai mult controversa în rândul electoratului.
